Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-18-0351-4
- Producator: Editura C.H. Beck
Pornind de la necesitatea respectarii conceptului de dreptate, avand in vedere ca „nimic nu face pe om mai rau decat nedreptatea” (Toparceanu) si ca „destinul omului s-a nascut odata cu nevoia de justitie si de respect individual” (Hamburger), a aparut si s-a dezvoltat „vocatia valorificarii conditiei umane cu ajutorul stiintei” (Scripcaru-Terbancea) si anume: medicina legala.
Cursul de Medicina legala reprezinta un aport semnificativ adus literaturii de specialitate. Despre editia a 2-a Prima editie a lucrarii a fost publicata in anul 2009.
A doua editie a lucrarii s-a dovedit evident necesara dupa intrarea in vigoare a noilor Coduri penale care au determinat o schimbare a cadrului legal mai ales in ceea ce priveste intocmirea si intelegerea expertizelor legale.
Autorii, printr-o abordare originala, dar concisa, reusesc sa parcurga in mare masura aspectele medico-legale frecvent intalnite in activitatea practica. Lucrarea, structurata in 19 capitole, abordeaza principalele domenii ale medicinii legale atat din perspectiva teoretica, cat si din perspectiva practica. Astfel, lucrarea constituie un util instrument in intocmirea sau, dupa caz, intelegerea expertizelor medico-legale.
Toate aspectele avute in vedere de autori sunt interpretate atat din perspectiva prevederilor penale, cat si cele procesual penale prin utilizarea criteriilor medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism, precum si cele legate de evaluarea medico-legala psihiatrica si de expertiza medico-legala in cazul amanarii/intreruperii executarii pedepsei privative de libertate.
Cuprins
Capitolul I. Noţiuni introductive
Secţiunea 1. Definiţia medicinei legale
Secţiunea a 2-a. Terminologie
Secţiunea a 3-a. Scurt istoric
Secţiunea a 4-a. Domeniul de activitate al medicinei legale
Secţiunea a 5-a. Cadrul legislativ al activităţii de medicină legală
Secţiunea a 6-a. Principiile activităţii de medicină legală
Secţiunea a 7-a. Instituţiile medico-legale
§1. Structura reţelei de medicină legală .
§2. Consiliul superior de medicină legală
§3. Comisiile mixte
Capitolul II. Elemente de cauzalitate în activitatea practică medico-legală
Secţiunea 1. Generalităţi
Secţiunea a 2-a. Legătura de cauzalitate
Secţiunea a 3-a. Raportul de cauzalitate
Capitolul III. Reacţia vitală
Secţiunea 1. Definiţie
Secţiunea a 2-a. Semnele vitale
Secţiunea a 3-a. Reacţii vitale propriu-zise .
§1. Reacţii vitale propriu-zise locale
§2. Reacţii vitale propriu-zise generale
Secţiunea a 4-a. Reacţii/manifestări postvitale (supravitale)
Secţiunea a 5-a. Modificări postmortem
Capitolul IV. Tanatologie medico-legală
Secţiunea 1. Generalităţi, definiţii
Secţiunea a 2-a. Criteriile morţii organismului uman
Secţiunea a 3-a. Tanatopsihologie
Secţiunea a 4-a. Tanatopatogenie
§1. Agonia
§2. Moartea clinică
§3. Moartea biologică
Secţiunea a 5-a. Tanatoetiologie
§1. Moartea violentă
§2. Moartea neviolentă
§3. Moartea suspectă de a fi violentă
Secţiunea a 6-a. Tanatosemiologie
§1. Semnele negative de viaţă
§2. Semnele pozitive de moarte
Secţiunea a 7-a. Crioconservarea
Secţiunea a 8-a. Tanatocronologie
Secţiunea a 9-a. Tanatomorfologie
§1. Autopsia anatomo-patologică
§2. Autopsia demonstrativ-ştiinţifică
§3. Autopsia medico-legală
Capitolul V. Asfixiile de aport
Secţiunea 1. Procesul respirator
Secţiunea a 2-a. Asfixiile mecanice
§1. Elemente introductive
§2. Asfixiile mecanice prin comprimare
§3. Asfixiile mecanice prin obstrucţie
Secţiunea a 3-a. Asfixiile chimico-atmosferice
Secţiunea a 4-a. Asfixiile hipochinetice
Capitolul VI. Leziunile şi moartea prin arme de foc
Secţiunea 1. Definiţie, generalităţi .
Secţiunea a 2-a. Clasificarea armelor de foc
Secţiunea a 3-a. Elemente de balistica ţintei
Secţiunea a 4-a. Armele de foc cu glonţ
§1. Leziunile traumatice produse de factorii primari
§2. Leziunile/modificările induse de factorii secundari
§3. Leziunile/urmele determinate de factorii/elementele terţiare
§4. Leziunile/urmele determinate de factorii/elementele cuaternare (conexe)
§5. Aprecierea distanţei de tragere
Secţiunea a 5-a. Armele de foc cu alice
Secţiunea a 6-a. Obiectivele constatării medico-legale necropsice
Capitolul VII. Traumatisme produse de mijloace de transport - traumatismele de trafic -
Secţiunea 1. Generalităţi.
Secţiunea a 2-a. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice
§1. Mecanisme simple
§2. Mecanisme asociate
§3. Mecanisme complexe
Secţiunea a 3-a. Tanatogeneză şi împrejurări de producere
Secţiunea a 4-a. Leziuni traumatice produse de autovehicule
§1. Ocupanţi
§2. Pietoni
Secţiunea a 5-a. Leziuni traumatice produse de motociclete
Secţiunea a 6-a. Leziuni traumatice produse de tren
Secţiunea a 7-a. Leziuni traumatice produse de căruţă
Capitolul VIII. Traumatisme produse prin cădere
Secţiunea 1. Definiţie
Secţiunea a 2-a. Etiopatogenie
Secţiunea a 3-a. Clasificare
Secţiunea a 4-a. Fazele căderii
Secţiunea a 5-a. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice
Secţiunea a 6-a. Caracteristicile leziunilor traumatice
Capitolul IX. Clinică medico-legală
Secţiunea 1. Noţiuni introductive
Secţiunea a 2-a. Documente medico-legale
§1. Certificatul medico-legal (C.M.L.)
§2. Raportul de expertiză medico-legală (R.E.M.L.)
§3. Raportul de nouă expertiză medico-legală (R.N.E.M.L.)
§4. Avizul medico-legal
Capitolul X. Traumatologie medico-legală generală
Secţiunea 1. Elemente introductive
Secţiunea a 2-a. Clasificarea agenţilor traumatici
Secţiunea a 3-a. Obiectivele examinării medico-legale în traumatismele nemortale
Secţiunea a 4-a. Criteriile medico-legale de evaluare a gravităţii unui traumatism
§1. Numărul de „zile de îngrijire medicală”
§2. Infirmitatea posttraumatică
§3. Prejudiciu estetic grav și permanent
§4. Punerea în primejdie a vieţii persoanei
§5. Avortul posttraumatic
Capitolul XI. Traumatisme produse prin acţiunea agenţilor traumatici mecanici
Secţiunea 1. Definiţie
Secţiunea a 2-a. Clasificarea agenţilor traumatici mecanici .
Secţiunea a 3-a. Modalităţi de realizare a leziunilor traumatice
Secţiunea a 4-a. Circumstanţe de producere a leziunilor traumatice
Secţiunea a 5-a. Leziunile traumatice
§1. Leziuni traumatice externe
§2. Leziuni traumatice sistemice
§3. Leziuni traumatice topografice
Capitolul XII. Traumatisme produse prin acţiunea agenţilor traumatici fizici
Secţiunea 1. Temperatura
§1. Temperatura înaltă
§2. Temperatura scăzută
Secţiunea a 2-a. Presiunea atmosferică
§1. Presiunea atmosferică scăzută
§2. Presiunea atmosferică crescută
Secţiunea a 3-a. Radiaţiile
§1. Radiaţiile ionizante
§2. Radiaţiile neionizante
Secţiunea a 4-a. Sunetul
Secţiunea a 5-a. Curentul electric
§1. Electrotrauma artificială
§2. Electrotrauma atmosferică
Capitolul XIII. Traumatisme produse prin acţiunea agenţilor traumatici toxici
Secţiunea 1. Noţiuni generale de toxicologie
§1. Toxicitatea
§2. Clasificarea substanţelor toxice
§3. Clasificarea intoxicaţiilor
Secţiunea a 2-a. Intoxicaţia cu alcool etilic
§1. Generalităţi
§2. Toxicinetica alcoolului etilic
§3. Acţiunile alcoolului etilic
§4. Intoxicaţia acută cu alcool etilic
§5. Intoxicaţia cronică cu alcool etilic
§6. Aprecierea gradului de intoxicaţie (impregnare) etilică
Secţiunea a 3-a. Intoxicaţia cu alcool metilic
§1. Toxicinetică
§2. Acţiunile alcoolului metilic
§3. Intoxicaţia acută
Secţiunea a 4-a. Intoxicaţia cu etilenglicol
§1. Toxicinetică
§2. Acțiunile etilenglicolului.
§3. Intoxicația acută
Secţiunea a 5-a. Intoxicaţia cu oxid de carbon
§1. Toxicinetica şi acţiunea toxică
§2. Intoxicaţia cu oxid de carbon
Secţiunea a 6-a. Intoxicaţia cu acid cianhidric şi cianuri
§1. Toxicinetică şi acţiune toxică
§2. Intoxicaţia cu acid cianhidric
Secţiunea a 7-a. Intoxicaţia cu cucută
§1.Toxicinetică şi acţiune toxică
§2. Intoxicaţia cu alcaloizi din cucută
Secţiunea a 8-a. Intoxicaţia cu nicotină
§1. Toxicinetică şi acţiune toxică
§2. Intoxicaţia cu nicotină
Secţiunea a 9-a. Intoxicaţia cu cantaridină
§1. Toxicinetică şi acţiune toxică
§2. Intoxicaţia cu cantaridină
Secţiunea a 10-a. Intoxicaţia cu pesticide
§1. Pesticide organofosforice
§2. Pesticide organoclorurate
§3. Pesticide minerale
Secţiunea a 11-a. Intoxicaţia cu ciuperci
§1. Intoxicaţii cu perioadă scurtă de incubaţie
§2. Intoxicaţii cu perioadă lungă de incubaţie
Secţiunea a 12-a. Intoxicaţia cu substanţe cu acţiune deprimantă asupra sistemului nervos central
§1. Hipnotice
§2. Sedative – tranchilizante
§3. Deprimante motorii centrale
§4. Neuroleptice
§5. Antidepresive
Secţiunea a 13-a. Administrarea de stupefiante
Capitolul XIV. Comportamentul duplicitar
Secţiunea 1. Simularea
§1. Clasificare
§2. Modalităţi de simulare
§3. Comportamentul simulant
Secţiunea a 2-a. Disimularea
Capitolul XV. Evaluarea medico-legală psihiatrică
Secţiunea 1. Definiţie
Secţiunea a 2-a. Responsabilitatea juridică şi discernământul
Secţiunea a 3-a. Particularităţile evaluării medico-legale psihiatrice
Secţiunea a 4-a. Obiectivele evaluării medico-legale psihiatrice
Secţiunea a 5-a. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică
Secţiunea a 6-a. Măsurile de siguranţă cu caracter medical
§1. Generalităţi
§2. Obligarea la tratament medical
§3. Internarea medicală obligatorie
Secţiunea a 7-a. Cauze care înlătură caracterul penal al faptei
Capitolul XVI. Pruncuciderea
Secţiunea 1. Generalităţi
Secţiunea a 2-a. Definiţie. Clarificări conceptuale
Secţiunea a 3-a. Caracteristici juridice
Secţiunea a 4-a. Examinarea medico-legală
§1. Examinarea medico-legală la locul faptei
§2. Examinarea medico-legală a mamei .
§3. Examinarea medico-legală a cadavrului copilului
Capitolul XVII. Violența sexuală din perspectiva Codului penal
Secţiunea 1. Cadrul legislativ. Clarificări conceptuale
Secţiunea a 2-a. Probaţiunea medico-legală
§1. Examinarea medico-legală a victimei
§2. Examinarea medico-legală a făptuitorului
Secțiunea a 3-a. Elemente de sexologie
Capitolul XVIII. Expertiza medico-legală pentru stabilirea stării de boală a persoanelor condamnate ori aflate în cursul desfăşurării procesului penal
Secţiunea 1. Definiţie
Secţiunea a 2-a. Cadrul legislativ, clarificări conceptuale
Secţiunea a 3-a. Particularităţile expertizei
Secţiunea a 4-a. Obiectivele expertizei .
Secţiunea a 5-a. Raportul de expertiză
Capitolul XIX. Noţiuni de răspundere juridică civilă-delictuală medicală
Secţiunea 1. Raportul juridic medical
§1. Caracteristicile raportului juridic medical
§2. Părţile
§3. Conţinutul raportului juridic medical
§4. Obiectul raportului juridic medical
Secţiunea a 2-a. Condiţiile răspunderii juridice civile delictuale medicale
§1. Noţiuni introductive
§2. Fapta ilicită a medicului
§3. Prejudiciul produs pacientului
§4. Legătura de cauzalitate
§5. Vinovăţia
Secţiunea a 3-a. Culpa medicală
§1. Precizări conceptuale
§2. Clasificarea culpei medicale
§3. Culpa medicală prin comisiune
§4. Culpa medicală prin omisiune
Secţiunea a 4-a. Împrejurări care înlătură răspunderea juridică civilă delictuală a medicului
§1. Consimţământul pacientului
§2. Fapta pacientului însuşi
§3. Fapta unui terţ
§4. Forţa majoră şi alte împrejurări asimilate acesteia
§5. Eroarea de fapt
Bibliografie
| Titlul cartii: | Medicina legala. Editia a 2-a |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Valentin Iftenie, Dan Dermengiu |
| Editura: | C.H. Beck |
| Data aparitiei: | 6 Iunie 2014 |
| Numar de pagini: | 616 |
| ISBN: | 978-606-18-0351-4 |
| Tip coperta: | Brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 89.90 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
|
Cercetarea penala | Criminalistica. Teorie si practica | Indrumar complet de cercetare penala | Autor: Vasile Berchesan"Dovezile sunt antidotul marturiilor mincinoase" spunea Francis Bacon, inca de la inceputul secolului al XVII-lea. Acest adevar ce razbate peste timp ar putea deveni deviza oricarui organ de cercetare penala, ca reprezentant al societatii care l-a investit si care i-a transferat autoritatea sa morala. Este in afara oricaror discutii faptul ca nobila misiune de aparare a ordinii si linistii publice, vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor, avutului public si privat solicita, din partea organelor de ancheta penala, o preocupare continua pentru perfectionarea pregatirii de specialitate. Spre deosebire de alte profesii, "meseria" de anchetator capata in zilele noastre valente superioare. Ca o conditie de sine qua non a inaltului profesionalism, cultul pentru adevar trebuie sa se manifeste in stricta concordanta cu litera si spiritul legii, intr-un climat care sa asigure si sa garanteze libertatile si drepturile cetatenesti. "Persoanele raspunzatoare de aplicarea legii trebuie sa se achite permanent de datoria pe care le-o impune legea, servind colectivitatea si protejand orice persoana impotriva actelor ilegale, conform inaltului grad de responsabilitate pe care il cere profesia lor". Marea majoritate a faptelor de natura penala sunt constatate de catre organele de politie din compartimentele judiciar, combaterea crimei organizate, combaterea criminalitatii economico-financiare, paza si ordine publica, politie rutiera s.a. Acestea sunt chemate sa desfasoare activitatile de urmarire penala de prima urgenta: cercetarea la fata locului, constatarea infractiunii flagrante, ascultarea partii vatamate, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice si medico-legale, identificarea si ascultarea martorilor, efectuarea perchezitiei, identificarea, urmarirea si prinderea faptuitorilor etc. Acestora li se adauga si alte activitati specifice pentru probarea activitatii infractionale si dovedirea vinovatiei. Prin urmare, activitatile specifice anchetei penale nu sunt atributul exclusiv al compartimentelor de cercetare penala, deoarece la aflarea adevarului si justa solutionare a cauzelor aflate in instrumentare concura, deopotriva, si celelalte formatiuni, in raport cu specificul si atributiile ce le sunt conferite prin lege.
Pretul nostru:
22.00 Lei (RON)
|
|
Traficul de persoane | Lucrarea face trimiteri la dispozitiile Noului Cod penal | Autor: Zaharia George-CristinelÎn ultimul deceniu, traficul de fiinţe umane a devenit o problemă majoră atât la nivel naţional cât şi internaţional, problemă ce se agravează constant. Fenomenul nu este episodic, implicând un număr redus de persoane, ci are profunde implicaţii de ordin social şi economic şi afectează numeroase persoane şi ţări. Ţările din regiunea central şi sud-est europeană reprezintă atât ţări sursă cât şi ţări de tranzit pentru traficul de fiinţe umane. Într-o perioadă relativ scurtă, după 1990, această regiune a ajuns să rivalizeze cu regiunile tradiţionale cum ar fi America Latină, Asia de sud-est sau Africa, constituind una din cele mai importante surse de femei şi tineri traficaţi pentru exploatare sexuală sau muncă forţată din Europa occidentală. Formularea unor politici coerente pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane întâmpină o serie de dificultăţi rezultate, în primul rând, din necunoaşterea dimensiunilor reale ale fenomenului. Aceasta se datorează mobilităţii foarte mari, intensei circulaţii peste frontiere a persoanelor şi bunurilor. De asemenea, obscuritatea fenomenului este asigurată şi de menţinerea manifestărilor sale în contextul unor activităţi aparent legale. Statisticile existente, oferite de poliţiile naţionale sau de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, sunt lacunare şi relevă doar o faţetă a fenomenului, cea referitoare la persoanele învinuite sau cele returnate în ţările de origine. Ţările din regiunea sud-est europeană fac eforturi de îmbunătăţire a sistemelor de strângere a datelor, acest lucru fiind necesar unei mai bune fundamentări a politicilor anti-trafic şi unei abordări corespunzătoare a cauzelor socio-economice ale fenomenului.
Pretul nostru:
44.90 Lei (RON)
|
