Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-18-0194-7
- Producator: Editura C.H. Beck
-
Rating:
Întreaga analiză trece prin istoricul instituţiei şi punctează cele mai importante teorii elaborate în materie. De asemenea, din perspectiva dreptului intern, pe lângă analiza legală, sunt punctate opiniile diverse care s-au născut cu privire la aplicarea unor prevederi legislative, analiză care este dublată şi de examenul jurisprudenţial.
Totodată, sunt subliniate şi opiniile care s-au impus, precum şi examenul critic al autorului cu privire la acestea. Participaţia penală este analizată şi din perspectiva incidenţei cu alte instituţii de drept penal, precum aplicarea legii penale în timp, amnistia, graţierea şi răspunderea penală a persoanei juridice.
Cuprins
Prefaţă
Abrevieri
Introducere
Titlul I. Aspecte generale privind pluralitatea de infractori
Capitolul I. Noţiunea, caracteristicile şi structura pluralităţii de infractori
Secţiunea 1. Noţiune
Secţiunea a 2-a. Caracteristicile pluralităţii de infractori
Secţiunea a 3-a. Structura pluralităţii de infractori
§1. Elemente ale structurii pluralităţii de infractori
§2. Elementul obiectiv
§3. Elementul subiectiv
Capitolul II. Formele pluralităţii de infractori
Secţiunea 1. Precizări preliminare
Secţiunea a 2-a. Pluralitatea naturală
Secţiunea a 3-a. Pluralitatea constituită
§1. Noţiune şi caracterizare
§2. Condiţiile pluralităţii constituite
§3. Evoluţia istorică şi clasificarea pluralităţii constituite
3.1. Complotul
3.2. Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni
3.3. Constituirea sau participarea la un grup infracţional organizat
Secţiunea a 4-a. Pluralitatea ocazională
Capitolul III. Participaţia penală ca formă a pluralităţii de infractori (pluralitatea ocazională)
Secţiunea 1. Noţiunea de participaţie penală
Secţiunea a 2-a. Aspecte criminologice şi de politică penală
Secţiunea a 3-a. Evoluţie istorică – drept comparat
Secţiunea a 4-a. Evoluţie istorică – drept român .
Secţiunea a 5-a. Teoriile participaţiei penale
§1. Teoria unităţii de infracţiune (teoria monistă sau teoria criminalităţii de împrumut)
§2. Teoria pluralistă (teoria complicităţii – delict distinct sau a autonomiei actelor de participaţie)
§3. Teoria complicităţii – circumstanţă agravantă
Secţiunea a 6-a. Condiţiile generale ale participaţiei penale în legislaţia internă
§1. Săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală
§2. Pluralitatea de subiecţi activi
§3. Cooperarea externă şi efectivă la realizarea acelei fapte
§4. Săvârşirea faptei cu vinovăţie de către cel puţin unul dintre participanţi
Titlul II. Felurile participaţiei penale
Capitolul I. Participaţia proprie
Secţiunea 1. Autoratul
§1. Noţiune
§2. Evoluţie istorică
§3. Evoluţia autoratului în dreptul românesc
§4. Autoratul în cazul infracţiunilor proprii
§5. Autorul material
§6. Autorul moral
§7. Concepţii privind autoratul
7.1. Conceptul ontologic şi conceptul legal de autor
7.2. Conceptul unitar de autor
7.3. Conceptul extensiv de autor
7.4. Conceptul restrictiv de autor
A. Teoria obiectiv formală
B. Teoria obiectiv materială
C. Teoria dominaţiei asupra faptei
§8. Autorul în Noul Cod penal
Secţiunea a 2-a. Coautoratul
§1. Noţiune
§2. Condiţiile coautoratului .
2.1. Săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală
2.2. Pluralitatea de făptuitori
2.3. Cooperarea din partea coautorilor
2.4. Voinţa comună a coautorilor
§3. Coautoratul în cazuri speciale
3.1. Coautoratul în cazul infracţiunilor cu autor unic
3.2. Coautoratul în cazul infracţiunilor proprii (cu subiect activ special)
3.3. Coautoratul în cazul infracţiunilor din culpă
3.4. Coautoratul în cazul infracţiunilor continue sau continuate
3.5. Coautoratul în cazul infracţiunilor complexe
3.6. Coautoratul în cazul infracţiunilor omisive
§4. Coautoratul în Noul Cod penal
Secţiunea a 3-a. Instigarea
§1. Noţiune
§2. Subiecţii instigării
2.1. Instigatorul
2.2. Instigatul
§3. Evoluţie istorică
§4. Condiţiile instigării
4.1. Conţinutul obiectiv al instigării
A. Activitatea de determinare
B. Obiectivul activităţii de determinare
C. Inexistenţa unei hotărâri anterioare a instigatului de a săvârşi fapta prevăzută de legea penală
D. Hotărârea instigatului de a săvârşi fapta să fie rezultat al activităţii de determinare efectuată de către instigator
E. Cel instigat trebuie să înceapă săvârşirea acţiunii la care a fost determinat sau să se fi abţinut să efectueze acţiunea cerută de lege
4.2. Conţinutul subiectiv al instigării
§5. Felurile instigării
5.1. Instigarea directă şi instigarea indirectă
5.2. Instigarea individuală şi instigarea colectivă
5.3. Unitate şi pluralitate de instigatori
5.4. Instigarea evidentă şi instigarea ascunsă
5.5. Instigarea simplă şi instigarea calificată
5.6. Instigarea determinată şi instigarea nedeterminată
5.7. Instigarea imediată şi instigarea mediată
5.8. Instigarea proprie şi instigarea improprie
5.9. Instigarea izbutită şi instigarea neizbutită
§6. Instigarea în cazuri speciale.
6.1. Instigarea la infracţiunile praeterintenţionate
6.2. Agentul provocator
6.3. Instigarea neurmată de executare
A. Instigarea neurmată de un început de executare
B. Instigarea neurmată de o executare pedepsibilă
§7. Instigarea în Noul Cod penal
§8. Elemente de drept comparat
Secţiunea a 4-a. Complicitatea
§1. Noţiune
§2. Evoluţie istorică
§3. Condiţiile complicităţii în sistemul nostru de drept
3.1. Conţinutul obiectiv al complicităţii
A. Săvârşirea de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală
B. Actele complicelui trebuie să sprijine săvârşirea faptei
C. Caracterul efectiv al contribuţiei complicelui
3.2. Conţinutul subiectiv al complicităţii
§4. Modalităţile complicităţii
4.1. Modalităţile normative ale complicităţii
A. Complicitatea prin înlesnire sau ajutare la săvârşirea faptei, prevăzute de legea penală
B. Complicitatea prin promisiunea de tăinuire a bunurilor sau de favorizare a făptuitorului
4.2. Complicitatea materială şi complicitatea morală
A. Complicitatea materială
B. Complicitatea morală
4.3. Complicitatea anterioară şi complicitatea concomitentă
A. Complicitatea anterioară
B. Complicitatea concomitentă
4.4. Complicitatea nemijlocită şi complicitatea mijlocită
4.5. Complicitatea comisivă şi complicitatea omisivă
4.6. Complicitatea proprie şi complicitatea improprie
4.7. Complicitatea legală şi complicitatea reală
§5. Delimitarea actelor de coautorat de cele de complicitate
§6. Cazuri speciale de complicitate
6.1. Complicitatea la infracţiunile bilaterale
6.2. Complicitatea la săvârşirea infracţiunilor continuate
6.3. Complicitatea în cazul infracţiunilor complexe
6.4. Complicitatea în cazul infracţiunilor de obicei
6.5. Complicitatea în cazul infracţiunilor praeterintenţionate
§7. Complicitatea în Noul Cod penal
§8. Elemente de drept comparat
Capitolul II. Participaţia improprie (imperfectă)
Secţiunea 1. Conceptul de participaţie improprie
Secţiunea a 2-a. Reglementare
Secţiunea a 3-a. Modalităţile participaţiei improprii
§1. Modalitatea intenţie – culpă
§2. Modalitatea intenţie – lipsă de vinovăţie
§3. Participaţia improprie cu intenţie depăşită
Secţiunea a 4-a. Participaţia improprie în Noul Cod penal
Titlul III. Tratamentul penal aplicabil participaţiei penale
Capitolul I. Concepţii cu privire la temeiul răspunderii penale în caz de participaţie
Secţiunea 1. Teorii privind angajarea răspunderii penale a participanţilor
§1. Teoria unităţii (teoria monistă)
§2. Teoria pluralistă
§3. Teoria psihologică
Secţiunea a 2-a. Unitatea faptei prevăzute de legea penală ca temei al răspunderii penale
Capitolul II. Sisteme de pedepsire a participanţilor la infracţiune
Secţiunea 1. Sistemul parificării
Secţiunea a 2-a. Sistemul diversificării
Secţiunea a 3-a. Sistemul pedepsei atenuate pentru complicele propriu-zis
Secţiunea a 4-a. Sancţionarea participanţilor în sistemul Codului penal român din 1968
Secţiunea a 5-a. Participaţia – cauză legală de agravare a pedepsei pentru participanţi
§1. Participaţia – circumstanţă agravantă generală
1.1. Săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună
1.2. Săvârşirea infracţiunii de un infractor major împreună cu un minor
§2. Participaţia – element circumstanţial de agravare
Secţiunea a 6-a. Pluralitatea de persoane ca circumstanţă atenuantă
Capitolul III. Circumstanţele personale şi reale
Secţiunea 1. Noţiune
Secţiunea a 2-a. Circumstanţele personale
Secţiunea a 3-a. Circumstanţele reale
Capitolul IV. Pedeapsa aplicabilă participanţilor
Secţiunea 1. Pedeapsa aplicabilă în cazul participaţiei proprii
§1. Pedeapsa autorului
§2. Pedeapsa coautorilor
§3. Pedeapsa instigatorului
§4. Pedeapsa complicelui
Secţiunea a 2-a. Pedeapsa în cazul participaţiei improprii
§1. Pedeapsa participaţiei improprii modalitatea intenţie – culpă
§2. Pedeapsa în cazul participaţiei improprii modalitatea intenţie – lipsă de vinovăţie
Secţiunea a 3-a. Elemente de drept comparat
Capitolul V. Cauzele de nepedepsire a participaţiei penale
Secţiunea 1. Tratamentul penal al instigării neurmate de executare
Secţiunea a 2-a. Împiedicarea de către participant a săvârşirii faptei
§1. Noţiune
§2. Condiţii
§3. Efectele împiedicării şi limitele acesteia
Secţiunea a 3-a. Tratamentul penal al participaţiei în Noul Cod penal
Titlul IV. Corelaţia între participaţia penală şi alte instituţii de drept penal
Capitolul I. Participaţia penală şi aplicarea legii penale în timp
Capitolul II. Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul instigării neurmate de executare
Capitolul III. Amnistia şi graţierea în cazul participaţiei penale
Secţiunea 1. Amnistia
Secţiunea a 2-a. Graţierea
Secţiunea a 3-a. Amnistia şi graţierea în cazul instigării neurmate de executare
Capitolul IV. Participaţia penală în cazul persoanei juridice
Secţiunea 1. Relaţia persoană juridică – terţ
Secţiunea a 2-a. Relaţia persoană juridică – angajat propriu
Secţiunea a 3-a. Săvârşirea infracţiunii de către organul de conducere al persoanei juridice ca autor
Secţiunea a 4-a. Săvârşirea infracţiunii de către un prepus sau mandatar al persoanei juridice în calitate de autor
Titlul V. Participaţia penală în dreptul comparat
Capitolul I. Sisteme de consacrare a participaţiei penale
Capitolul II. Participaţia penală în legislaţia altor state
Secţiunea 1. Participaţia în dreptul penal francez
§1. Noţiune şi clasificare
1.1. Participaţia prin juxtapunere
1.2. Participaţia prin neglijenţă
1.3. Participaţia prin înţelegere
§2. Autoratul
2.1. Autorul
2.2. Coautorii
2.3. Autorul moral
§3. Complicitatea
3.1. Condiţiile complicităţii
3.2. Fapta principală pedepsibilă
3.3. Actul material de complicitate
3.4. Complicitatea prin ajutor sau asistenţă
3.5. Complicitatea prin instigare
3.6. Instigarea prin provocare
3.7. Instigarea prin furnizarea de instrucţiuni
3.8. Elementul moral al complicităţii
3.9. Sancţionarea complicităţii
Secţiunea a 2-a. Participaţia în dreptul penal olandez
Secţiunea a 3-a. Participaţia în dreptul penal belgian
Secţiunea a 4-a. Participaţia în dreptul penal luxemburghez
§1. Autorul şi coautorii
§2. Complicele
Secţiunea a 5-a. Participaţia în dreptul penal scandinav
Secţiunea a 6-a. Participaţia în dreptul penal finlandez
Secţiunea a 7. Participaţia în dreptul penal spaniol
Secţiunea a 8-a. Participaţia în dreptul penal portughez
Secţiunea a 9-a. Participaţia în dreptul penal al provinciei Kosovo
Secţiunea a 10-a. Participaţia în dreptul penal din Camerun
Secţiunea a 11-a. Participaţia în dreptul penal din Republica Moldova
Titlul VI. Perspectivele privind participaţia penală
Capitolul I. Participaţia penală şi cooperarea internaţională .
Secţiunea 1. Cooperarea internaţională în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)
§1. Convenţia Naţiunilor Unite contra criminalităţii transnaţionale organizate (2000) şi Protocoalele adiţionale
§2. Convenţia Naţiunilor Unite contra corupţiei
§3. Convenţia Naţiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (1988)
§4. Alte convenţii internaţionale
Secţiunea a 2-a. Cooperarea internaţională în cadrul Consiliului Europei
§1. Convenţiile privind prevenirea şi represiunea terorismului
§2. Convenţia penală privind corupţia
§3. Convenţia privind criminalitatea informatică
§4. Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane
§5. Alte convenţii
Secţiunea a 3-a. Cooperarea internaţională în cadrul Uniunii Europene
§1. Introducere
§2. Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului
§3. Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului privind lupta împotriva crimei organizate
§4. Decizia-cadru 2004/757/JAI din 25 octombrie 2004 a Consiliului de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri
§5. Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupţiei din sectorul privat
§6. Decizia-cadru 2005/222/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind atacurile împotriva sistemelor informatice
§7. Decizia-cadru 2001/413/JAI Consiliului din 28 mai 2001 de combatere a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul
§8. Decizia-cadru 2004/68/JAI a Consiliului din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile
§9. Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal
§10. Decizia-cadru 2005/667/JAI a Comisiei din 12 iulie 2005 de consolidare a cadrului penal pentru aplicarea legii împotriva poluării cauzate de nave
§11. Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia
§12. Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal
Secţiunea a 4-a. Cooperarea realizată în cadrul Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal (AIDP)
Capitolul II. Tendinţele legislative în materia participaţiei penale. Participaţia penală în Noul Cod penal
Titlul VII. Concluzii
Bibliografie
Index
| Titlul cartii: | Participatia in dreptul penal |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Razvan Horatiu Radu |
| Editura: | C.H. Beck |
| Data aparitiei: | 14 Iunie 2013 |
| Numar de pagini: | 392 |
| ISBN: | 978-606-18-0194-7 |
| Tip coperta: | Carte brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 49.90 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
by , 06 Jun 2013
Pe lângă analiza legală, sunt punctate opiniile diverse care s-au născut cu privire la aplicarea unor prevederi legislative, analiză care este dublată şi de examenul jurisprudenţial.
![Codul penal si legile conexe [Actualizare: la 5 mai 2013] | Coordonator: Cioclei Valerian](http://www.librariejuridica.ro/userfiles/productthumbs/thumb_544.jpg)
|
Codul penal si legile conexe [Actualizare: la 5 mai 2013] | Coordonator: Cioclei ValerianCodul penal şi legile conexe (ediţia a 7-a), este o culegere coordonată de prof. univ. dr. Valerian Cioclei, care conţine, pe lângă textul actualizat al Codului, însoţit de istoric, note utile, recursuri în interesul legii, index etc., şi Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată.
Pretul nostru:
10.90 Lei (RON)
|
|
Drept penal roman. Partea speciala (actualizare: 10 nov. 2012) | Autor: Tudorel ToaderEXTRAS: CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Dreptul penal este acea ramură a dreptului public, formată din ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile de apărare socială prin interzicerea ca infracţiuni, sub sancţiuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale, în scopul apărării acestor valori, fie prin prevenirea infracţiunilor, fie prin aplicarea pedepsei persoanelor care le săvârşesc. Dreptul penal, ca ramură a sistemului de drept, este format din două părţi – partea generală şi partea specială. Partea generală a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor penale generale, referitoare la: scopul legii penale, aplicarea acesteia în timp şi spaţiu, infracţiune, răspunderea penală, pedepsele aplicabile, limitele acestora şi condiţiile de aplicare. În principal, aceste norme se regăsesc în Partea generală a Codului penal, art. 1-154. Partea specială a dreptului penal este definită ca fiind acea parte care cuprinde ansamblul normelor penale prin care se stabilesc faptele de pericol social, considerate infracţiuni, precum şi pedepsele aplicabile celor vinovaţi de comiterea lor. Partea specială a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor de incriminare a faptelor socialmente periculoase, considerate ca fiind infracţiuni, norme care se regăsesc în Codul penal (art. 155-362), precum şi în unele legi cu dispoziţii penale. În Partea specială a Codului penal sunt incriminate faptele care aduc atingere celor mai importante valori sociale – atributelor fundamentale ale statului, precum şi ale persoanei, patrimoniului, autorităţii de stat, activităţii de înfăptuire a justiţiei etc. Dispoziţiile de incriminare din Partea specială a Codului penal sunt completate prin normele prevăzute în unele legi speciale. Prin legile speciale sunt incriminate faptele socialmente periculoase care aduc atingere valorilor specifice diferitelor domenii de activitate, cum ar fi, de exemplu: activităţile comerciale, circulaţia rutieră, protecţia muncii, silvicultura, proprietatea intelectuală etc. Legiuitorul a urmărit astfel să asigure o mai mare stabilitate Codului penal în raport cu frecventele modificări intervenite în diferitele domenii de activitate şi care sunt reglementate prin legile speciale. Totodată, prin Codul penal sunt consacrate faptele care prezintă cea mai mare gravitate, aducând atingere celor mai importante valori sociale. Chiar şi în prezenţa unor astfel de deziderate, este de observat faptul că actualmente, dat fiind imperativul armonizării legislaţiei penale cu cea europeană, Codul penal cunoaşte frecvente şi profunde modificări, proces care este de dorit să se finalizeze într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Pretul nostru:
75.00 Lei (RON)
|
|
Ghid de ancheta penala | Modele de acte procesuale si procedurale. Explicatii teoretice. Practica judiciara | Autori: Ghe. Sava, D. CheagaAtat actualul Cod de procedura penala, cat si noua codificare nu folosesc in cuprinsul lor notiunea de ancheta penala. Cu toate acestea principiul separatiei functiilor judiciare impune distinctia celor trei functii esentiale ce se exercita in cadrul procesului penal: functia de ancheta (de urmarire penala), functia de instructie si cea de judecata. Ancheta constituie o functie esentiala in logica procesului penal in exercitarea careia procurorul si organele de cercetare ale politiei judiciare strang probe pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata a inculpatului. Evolutia procedurii penale din ultimele decenii sub influenta documentelor internationale sau regionale si a jurisprudentei europene in materia protectiei drepturilor omului releva o preocupare asidua in directia armonizarii standardelor de practica in scopul evitarii arbitrariului, facilitarii cooperarii judiciare sau politienesti in materie penala si asigurarii caracterului echitabil al procesului penal. In acest context, aparitia lucrarii Ghid de ancheta penala este mai mult decat necesara.
Pretul nostru:
75.00 Lei (RON)
|
|
Infractiunile de evaziune fiscala | Autor: Virjan BogdanTitlu epuizat, momentan! Fenomenul evaziunii fiscale este unul complex care afectează capa citatea statului de a se finanta si, pe cale de consecintă, poate produce importante perturbări de ordin macro economic. În aceste conditii, interesul cu privire la fenomen este partajat între expertii în stiintele economice si cei în stiinte juridice. Din punct de vedere juridic evaziunea fiscală interesează, pe de o parte, dreptul financiar si dreptul fiscal iar, pe de altă parte, dreptul penal, câtă vreme evaziunea fiscală reprezintă o conduită incriminată. Lucrarea Infractiunile de evaziune fiscală realizată de Bogdan Vîrjan abordează tema din perspectiva dreptului penal, fără a ignora însă perspectiva finantistă si chiar pe cea economică, deoa rece complexitatea subiectului necesită o abordare interdisci pli nară, cel putin din punct de vedere conceptual. Interesul realizării unei cercetări stiintifice pe tema evaziu nii fiscale este legat de mai multe aspecte. Asa cum am mentionat anterior este vorba de un subiect complex si multidisciplinar. Cel mai frecvent el a fost însă analizat din perspective pur economice, astfel încât cele mai multe lucrări pe tema evaziunii fiscale se regă sesc în doctrina economică, atât la autori români, cât úi la autori stră ini. Din punct de vedere juridic, în doctrina română cel putin, tema a fost mai frecvent abordată din perspectiva dreptului finan ciar si fiscal. În aceste condiĠii, o cercetare monografică din per spec tiva dreptului penal nu poate fi lipsită de interes. Interesul unei cercetări pe tema infractiunilor de evaziune fis cală mai poate fi justificat si prin aceea că, în această materie, frec ventele modificări de ordin legislativ, precum si practica judiciară aflată într-o continuă diversificare impun o analiză mereu actua lizată. Contributia originală pe care lucrarea o aduce în cercetarea temei priveúte mai multe aspecte. Este de subliniat, în acest sens, în pri mul rând, spiritul critic manifestat, atât cu privire la unele opinii doctrinare, cât si cu privire la unele carenĠe legislative sau la apli carea greúită, în practică, a unor dispozitii legale. EXTRAS:
Titlu epuizat, momentan!
Pretul nostru:
44.90 Lei (RON)
|
