Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-18-0149-7
- Producator: Editura C.H. Beck
-
Rating:
Aceasta lucrare, Persoana fizica in dreptul international penal | Autor: Barbu Ionut Andrei reprezintă o cercetare amplă ce urmăreşte clarificarea unei probleme dificile care a generat şi va genera discuţii contradictorii în doctrina dreptului, aceea a plasării individului în cadrul legal ca subiect al dreptului internaţional penal.
Răspunderea internaţională penală a persoanei fizice a avut ca punct de plecare Tratatul de pace de la Versailles şi s-a conturat din ce în ce mai mult bazându-se pe experienţa Tribunalelor Militare Internaţionale de la Nürnberg şi Tokio, pe de o parte, şi pe susţinerea dată de sentinţele Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi ale Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda, pe de altă parte.
Reflectând asupra teoriilor expuse de specialişti, dar şi analizând activitatea tribunalelor penale internaţionale, lucrarea prezintă, pe larg, Curtea Penală Internaţională, instanţă internaţională cu caracter permanent, apărută ca urmare a unor eforturi deosebite, în contextul internaţional modern, în anul 2002, în final concluzia autorului fiind aceea că individul este atât destinatar al normelor privind răspunderea internaţională, dar şi beneficiar al garanţiilor procesuale, deci, evident, subiect de drept internaţional penal.
Cuprins
Cuvânt-înainte
Abrevieri
Capitolul I. Consideraţiuni generale cu privire la apariţia, evoluţia şi tendinţele actuale ale dreptului internaţional penal
Secţiunea 1. Apariţia dreptului internaţional penal
Secţiunea a 2-a. Dreptul internaţional penal – capitol al dreptului internaţional public sau ramură distinctă de drept?
Secţiunea a 3-a. Evoluţia dreptului internaţional în perioada interbelică. Contribuţia lui Vespasian V. Pella
Secţiunea a 4-a. Sancţionarea crimelor după cel de-al doilea război mondial.
§1. Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg
1.1. Necesitatea constituirii Tribunalului Militar Internaţional de la Nürnberg
1.2. Principiile Dreptului Internaţional recunoscute în Statutul T.M.I.N
1.3. Competenţa Tribunalului
1.4. Atribuţiile Tribunalului
1.5. Procedura în faţa Tribunalului
1.6. Sancţiunile aplicate
1.7. Scurte consideraţii concluzive
§2. Tribunalul Militar Internaţional pentru Orientul Îndepărtat
2.1. Înfiinţarea T.M.I.O.Î
2.2. Competenţa
2.3. Procedura în faţa T.M.I.O.Î
2.4. Sancţiuni aplicate
2.5. Critici formulate la adresa T.M.I.O.Î.
Capitolul II. Poziţia individului în dreptul internaţional, cu referire la elementele specifice dreptului internaţional penal
Secţiunea 1. Scurte consideraţii introductive
Secţiunea a 2-a. Individul, destinatar ş i beneficiar al normelor internaţionale
§1. Subiectele dreptului internaţional
§2. Noţiunea de individ în dreptul internaţional
§3. Poziţia individului în dreptul internaţional
Secţiunea a 3-a. Elementele specifice dreptului internaţional penal (faţă de dreptul internaţional public)
§1. Elemente regăsite în activitatea T.M.I.N
§2. Elemente regăsite în activitatea Tribunalului Militar Internaţional pentru Extremul Orient
§3. Elemente regăsite în activitatea Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie
§4. Elemente regăsite în activitatea Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda
§5. Elemente regăsite în prevederile Statutului Curţii Penale Internaţionale
§6. Competenţa specială a Tribunalului Special pentru Irak – judecarea persoanelor fizice
Secţiunea a 4-a. Afirmarea preocupărilor privind prezenţa directă a persoanelor fizice în mediul internaţional, o „sfidare” la adresa caracterului „interetatic” al dreptului internaţional?
Secţiunea a 5-a. Scurte consideraţii concluzive cu privire la poziţia individului în planul internaţional
Capitolul III. Răspunderea persoanelor fizice în dreptul internaţional
Secţiunea 1. Introducere
Secţiunea a 2-a. Diferite tipuri de răspundere în dreptul internaţional
§1. Noţiuni generale
§2. Răspunderea Statelor
2.1. Formele răspunderii internaţionale a statelor
§3. Raspunderea indivizilor
3.1. Persoana fizic ă – subiect al infracţiunilor internaţionale
3.2. Răspunderea persoane lor fizice în calitate de organe ale statului, pentru infracţiuni internaţionale
Secţiunea a 3-a. Principiile răspunderii penale internaţionale
§1. Consideraţii generale
§2. Principiul represiunii universale
§3. Principiul legalităţii incriminării şi al legalitătii pedepsei
§4. Principiul răspunderii penale individuale
§5. Principiul imprescriptibilitătii
§6. Principiul imunitatii de jurisdicţie
§7. Principiul legitimei apărări
§8. Respingerea teoriei actului de stat
§9. Ordinul superiorului ierarhic nu înlătură răspunderea penală
Secţiunea a 4-a. Unele concluzii privitoare la r ă spunderea internaţională penală a individului
Capitolul IV. Justiţia penală internaţională
Secţiunea 1. Scurtă privire istorică
Secţiunea a 2-a. Proiectele Naţiunilor Unite pentru instituirea unei jurisdicţii penale internaţionale
§1. Rolul convenţiilor şi tratatelor în soluţionarea crimelor internaţionale
§2. Contribuţia României la elaborarea primelor instrumente juridice pentru înfăptuirea justiţiei penale internaţionale
§3. Convenţia pentru crearea unei Curţi Penale Internaţionale
Secţiunea a 3-a. Curtea Penală Internaţională
§1. Modul de funcţionare a Curţii
1.1. Natura juridică a Curţii Penale Internaţionale
1.2. Relatia dintre Curtea Penală Internaţională şi O.N.U.
1.3. Legea aplicabilă
1.4. Elementul material şi elementul psihic al răspunderii penale
1.5. Admisibilitatea unui caz
1.6. Principiile generale ale legii penale
1.7. Procedurile Curţii
§2. Organizarea şi administrarea Curţii Penale Internaţionale
2.1. Sediul Curţii şi modul de organizare
2.2. Judecătorii Curţii Penale Internaţionale
2.3. Preşedinţia
2.4. Secţiile şi Camerele Curţii
2.5. Biroul Procurorului
2.6. Grefa şi personalul Curţii Penale Internaţionale
2.7. Privilegii şi imunităţi, salarii, indemnizaţii şi onorarii ale magistraţilor si ale personalului Curţii Penale Internaţionale
2.8. Înlăturarea din funcţie şi măsurile disciplinar
2.9. Limbile oficiale şi de lucru ale Curţii
§3. Competenţa Curţii Penale Internaţionale
3.1. Competenţa ratione loci
3.2. Competenţa ratione temporis
3.3. Competenţa ratione personae
3.4. Competen ţ a ratione materiae
§4. Regimul juridic al crimelor internaţionale conform Statutului Curţii Penale Interna ţ ionale
4.1. Crima de genocid
4.2. Crime împotriva umanitătii
4.3. Crime de război
4.4. Crima de agresiune
§5. Terorismul interna ţ ional ş i calificarea sa
§6. Cazuri aflate pe rol la Curtea Penal ă Interna ţ ional ă
6.1. Situa ţ ia solicit ă rilor ş i a investiga ţ iilor
6.2. Investigarea crimelor comise pe teritoriul Republicii Democrate Congo – primul caz al Cur ţ ii Penale Interna ţ ionale
6.3. Deschiderea investigaţiilor în Republica Uganda
6.4. Adoptarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al O.N.U., privind situaţia din Darfur, Sudan şi deschiderea investigaţiilor C.P.I
6.5. Deschiderea investigatilor în Republica Central Africană
6.6. Deschiderea investigaţiilor în Kenya
6.7. Deschiderea investigaţiilor în Lybia
6.8. Deschiderea investigaţiilor în Coasta de Fildeş
Secţiunea a 4-a. Alte forme de jurisdicţii penale internaţionale
§1. Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie
1.1. Rezoluţia Consiliului de Securitate nr. 827/1993, privind înfiinţarea unui Tribunal penal internaţional pentru judecarea persoanelor prezumate, responsabile de încălcări grave ale Dreptului internaţional umanitar, comise pe teritoriul fostei R.S.F.I. începând cu 1 ianuarie 1991
1.2. Constituirea Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie
1.3. Organele T.P.I.I.
1.4. Competenţa T.P.I.I.
1.5. Sancţiunile apli cate
§2. Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda
2.1. Scurtă privire asupra situaţiei din Rwanda anului 1994
2.2. Rezoluţia Consiliului de Securitate nr. 955 din 8 noiembrie 1994
2.3. Competenţa Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda
2.4. Sancţiunile aplicate
§3. Curtea Specială pentru Sierra Leone (C.S.S.L.)
3.1. Modalitate de înfiinţare şi funcţionare
3.2. Competenţa
§4. Tribunalul Special pentru Irak
4.1. Conjunctura creării T.S.I. Puncte de vedere privind necesitatea creării Tribunalului
4.2. Competen ţ a T.S.I.
4.3. Organizarea Tribunalului
4.4. Procesul lui Saddam Hussein
Secţiunea a 5-a. Scurte consideraţii concluzive privind rolul şi însemnătatea justiţiei internaţionale penale.
Capitolul V. Concluzii
Secţiunea 1. Realizări şi neîmpliniri ale jurisdicţiei penale internaţionale
§1. Impactul Statutului C.P.I.
§2. Aspecte pozitive privind jurisdicţia internaţională penală
§3. Neacceptarea Statutului de către S.U.A.
§4. Probleme actuale cu privire la neîmplinirile jurisdicţiei penale internaţionale
Secţiunea a 2-a. Procedura de anchetare şi judecare a crimelor internationale – o „derogare” de la drepturile procesuale ale omului?
§1. Unele consideraţii generale cu privire la drepturile procesuale ale omului
§2. Aspecte controversate privind nerespectarea drepturilor procesuale în procesele judecate în cadrul T.P.I.I.
Secţiunea 3-a. Corelarea dintre principiile Noului Cod penal român şi principiile justiţiei penale internaţionale
§1. Consideraţii generale privind principiile fundamentale sau regulile de bază ale dreptului penal român
1.1. Noţiuni generale
1.2. Principiile fundamentale sau regulile de baz ă ale dreptului penal român
§2. Principiile Noului Cod penal român şi cele ale justiţiei penale internaţionale
2.1. Consideraţii generale privind Noul Cod penal în contextul actual al reformei penale în România
2.2. Relaţia dintre principiile Noului Cod penal român şi cele ale justitiei penale internaţionale
Bibliografie
| Titlul cartii: | Persoana fizica in dreptul international penal |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Barbu Ionut Andrei |
| Editura: | C.H. Beck |
| Data aparitiei: | 5 Martie 2013 |
| Numar de pagini: | 312 |
| ISBN: | 978-606-18-0149-7 |
| Tip coperta: | Carte brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 34.90 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
by , 05 Mar 2013
Cu privire la crimele de razboi contra umanitatii si pacii, raspunderea penala a persoanelor fizice este o consecinta a raspunderii statelor, ca atare, persoanele fizice râspunzând în calitate de organe ale sta-tului. In asemenea situatii judecata se face în instantele intemationale. Alti autori sustin ca din punctul de vedere al dreptului international, persoana fizica nu poate fi comparata cu statul si deci nu poate fi considerata subiect al dreptului international.In argumentarea aces-tei teze se are în vedere faptul ca dreptul international, prin însâsi esenta sa consemnatâ, interstatala, exclu de posibilitatea existentei unor raporturi directe intre persoanele fizice si normele sale.
|
Ghid de ancheta penala | Modele de acte procesuale si procedurale. Explicatii teoretice. Practica judiciara | Autori: Ghe. Sava, D. CheagaAtat actualul Cod de procedura penala, cat si noua codificare nu folosesc in cuprinsul lor notiunea de ancheta penala. Cu toate acestea principiul separatiei functiilor judiciare impune distinctia celor trei functii esentiale ce se exercita in cadrul procesului penal: functia de ancheta (de urmarire penala), functia de instructie si cea de judecata. Ancheta constituie o functie esentiala in logica procesului penal in exercitarea careia procurorul si organele de cercetare ale politiei judiciare strang probe pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata a inculpatului. Evolutia procedurii penale din ultimele decenii sub influenta documentelor internationale sau regionale si a jurisprudentei europene in materia protectiei drepturilor omului releva o preocupare asidua in directia armonizarii standardelor de practica in scopul evitarii arbitrariului, facilitarii cooperarii judiciare sau politienesti in materie penala si asigurarii caracterului echitabil al procesului penal. In acest context, aparitia lucrarii Ghid de ancheta penala este mai mult decat necesara.
Pretul nostru:
75.00 Lei (RON)
|
|
Explicatiile teoretice ale Codului penal roman. Volumul I (brosat) 2012 | Coordonator: Dongoroz Vintila
VOLUMUL I Aceasta lucrare a fost recomandata de I.C.J. spre reeditare, care apartine unui trecut relativ apropiat si din dorinta de a satisface nevoia de documentare si aprofundare a juristilor penalisti in pragul reformei legislatiei penale care are loc in tara noastra si care isi propune, pe langa modernizarea legislatiei penale si valorificarea acelor solutii teoretice si practice dovedite viabile din cultura penala a trecutului. Lucrarea abordeaza problematica penala dintr-o perspectiva mai profunda; ea identifica esenta fiecarei institutii juridico-penale pe care o explica, o analizeaza in corelatie cu alte institutii, dezvaluie implicatiile teoretice si practice ale dispozitiilor legale la care se refera. Lucrarea se vadeste actuala pentru ca legislatia penala in curs de adoptare va pastra multe dintre institutiile si reglementarile elaborate in anul 1969, pe langa faptul ca punand la dispozitia cititorului idei, conceptii, explicatii legate de esenta institutiilor penale, aceste aprofundari isi pastreaza valoarea indiferent de o modificare legislativa sau alta. Lucrarea a fost editata in perioada anilor 1969-1976, astfel ca poarta amprenta acelor vremuri, dar acest aspect nu reduce din valoarea volumelor reeditate, ci ii fixeaza numai etapa istorica in care au fost elaborate. De subliniat insa ar fi ca lucrarea de fata este cel mai putin "politizata" in raport cu alte lucrari aparute in acele timpuri. Se stie ca toate lucrarile stiintifice ale Institutului s-au caracterizat printr-o expunere sobra, tehnica, sistematizata a ideilor. Acesta a devenit un "stil" respectat cu grija de toti cercetatorii. Conducatorul si coordonatorul lucrarii, profesorul Vintila Dongoroz, a imprimat colectivului de elaborare a lucrarii spiritul sau analitic, echilibrat, preocuparea pentru o temeinica documentare si pentru motivarea stiintifica a solutiilor de reglementare propuse. Lucrarea de fata este reeditata in forma si cu continutul original.
Pretul nostru:
99.90 Lei (RON)
|
|
Codul penal si 10 legi uzuale | Actualizare la data: 15 Ianuarie 2013EXTRAS: Secţiunea II. Aplicarea legii penale în timp Art. 10. Activitatea legii penale. Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Art. 11. Neretroactivitatea legii penale. Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni. Art. 12. Retroactivitatea legii penale. (1) Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz executarea pedepselor, a măsurilor de siguranţă şi a măsurilor educative, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte, încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. (2) Legea care prevede măsuri de siguranţă sau măsuri educative se aplică şi infracţiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a legii noi. Notă. A se vedea supra, nota de la art. 2, precum şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. Art. 13. Aplicarea legii penale mai favorabile. (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. (2) Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complementare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică. (...)
Pretul nostru:
12.00 Lei (RON)
|
|
Cetatenia Europeana (Carte de: Eduard Dragomir; Dan Nita)Aşa cum se va putea conchide din întregul parcurs al lucrării de faţă, în primul rând conceptul general de „cetăţenie” are o latură politică prin faptul că modalităţile de stabilire şi cadrul legal de instituire nu reprezintă altceva decât expresia voinţei suverane a unui popor. Mai mult decât atât, orice om dintr-o societate îşi poate singur da seama că participă, în calitatea sa de cetăţean, la exercitarea puterii, astfel încât se poate spune că oricăruia dintre noi îi revine o foarte mică parte din puterea suverană a poporului. Ca exemplu elocvent în acest sens, poate fi dat dreptul cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi în instituţiile parlamentare. O altă latură a cetăţeniei este cea civilă, care se referă, spre exemplu, la drepturile privind libertatea individuală. În fine, cea de-a treia latură a cetăţeniei este cea socială, care include, spre exemplu, drepturile cetăţenilor la un standard decent de viaţă, dreptul la sănătate, dreptul al educaţie, dreptul la locuinţă etc.
Pretul nostru:
29.00 Lei (RON)
|
![Dreptul la viata privata si de familie [Jurisprudenta C.E.D.O.] | Coordonator: Radu Chirita](http://www.librariejuridica.ro/userfiles/productthumbs/thumb_519.jpg)
|
Dreptul la viata privata si de familie [Jurisprudenta C.E.D.O.] | Coordonator: Radu ChiritaEXTRAS: Capitolul I. Domeniul de aplicabilitate al art. 8 din Convenţie 1. Imposibilitatea retractării recunoaşterii de paternitate după expirarea termenului prevăzut de lege [cauza Kňákal c. Republicii Cehe, Decizia din 8 ianuarie 2007 (Secţia a V-a) (cererea nr. 39277/06)] Reclamantul a cunoscut-o pe partenera sa în anul 2001, aceasta fiind însărcinată. La scurt timp după aceea s-a născut copilul, a cărui paternitate reclamantul a recunoscut-o prin menţiunea în certificatul de naştere. În aceste condiţii, partenera sa a renunţat la procesul în stabilirea paternităţii intentat împotriva tatălui biologic. În anul 2004, cei doi au pus capăt relaţiei. Întrucât toate legă- turile cu fetiţa s-au stins, reclamantul a solicitat procurorului general să demareze o acţiune pentru retragerea recunoaşterii de paternitate în numele său. Cererea sa a fost respinsă, întrucât, pe de o parte, reclamantul nu a formulat el însuşi acţiunea în termenul de şase luni prevăzut de lege, iar, pe de altă parte, posibilitatea de a renunţa la paternitate nu ar aduce nicio schimbare pozitivă în viaţa copilului şi nici nu ar ajuta la refacerea legăturilor cu acesta. (...) EXTRAS:
STOC EPUIZAT!
Pretul nostru:
29.00 Lei (RON)
|
