Procedura Civila

Pe langa dispozitiile referitoare la taxele judiciare si extrajudiciare de timbru, sunt prezentate si actele normative sau extrase din acestea care reglementeaza regimul onorariilor cuvenite avocatilor, notarilor publici, expertilor criminalisti, expertilor tehnici, interpretilor si traducatorilor, precum si al taxelor si tarifelor pentru operatiunile, serviciile auxiliare si serviciile de asistenta efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (include Ordinul nr. 46/C/2011 pentru aprobarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici si Ordinul nr. 1788/2011 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale si de Oficiul National al Registrului Comertului).

Actele normative contin modificarile aduse pana la data de 26 martie 2014 si sunt insotite de note de trimitere la legislatia conexa si de decizii pronuntate in recursuri in interesul legii.

Tematica seminarelor urmăreşte să detalieze titlurile din curs şi să exemplifice cu aplicaţii practice şi teste grilă, noţiunile teoretice prezentate la curs.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 – Codul de procedură civilă a făcut necesară revizuirea întregului material. Pornind de la speţele şi testele existente în ediţia anterioară, aceastea au fost reformulate şi reinterpretate, pentru a corespunde prevederilor Legii nr. 134/2010.

Noul Cod de procedura civila – comentat si adnotat (vol. I - art. 1-526), sub coordonarea dlui prof. univ dr. Viorel Mihai Ciobanu, președintele Comisiei de elaborare a proiectului Legii nr. 134/2010, și a dlui conf. univ. dr. Marian Nicolae, membru al aceleiași comisii, este o lucrare completa, practica și explicativa care asigura „cheia” interpretarii, cunoașterii și aplicarii corecte, unitare și juste a noii reglementari procesuale civile, reglementare care constituie totodata dreptul comun (ius commune) pentru orice alte materii procesuale, cum sunt procedura contenciosului constituțional, a contenciosului administrativ general, contenciosului fiscal ori contenciosului penal, dupa caz.

Scris de un colectiv format, in mare parte, din membrii comisiilor de elaborare a proiectului Noului Cod de procedura civila și a proiectului legii pentru punerea in aplicare a acestuia, cu toții autori cu multa experiența și mare prestigiu profesional, primul volum, cuprinzand art. 1-526 (Titlul preliminar, Dispozițiile generale, Procedura contencioasa), ofera prima viziune analitica, integrala și integrata a noilor reguli de procedura civila și reprezinta, indiscutabil, un instrument de lucru indispensabil pentru orice teoretician și practician al dreptului, inclusiv pentru studenții, masteranzii și doctoranzii in drept civil, procesual civil sau public, dupa caz.

Colectivul de autori:

- Flavius-Antoniu Baias – Conf. univ. dr., Decan al Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti 

- Violeta Belegante – Consilier juridic, Ministerul Justitiei 

- Traian Briciu – Avocat, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti 

- Viorel Mihai Ciobanu – Avocat, Prof. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti 

- Claudiu Constantin Dinu – Lect. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti 

- Bogdan Dumitrache – Executor judecatoresc, formator la Institutul National al Magistraturii 

- Gheorghe Florea – Avocat, Presedinte U.N.B.R., doctor in drept 

- Maria Fodor – Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea Ecologica din Bucuresti 

- Iulian Gilca – Avocat, membru al Baroului Alba, doctor in drept 

- Decebal-Adrian Ghinoiu – Consilier juridic, Ministerul Justitiei, doctor in drept 

- Cristina Irimia – Judecator, Ministerul Justitiei 

- Adina Nicolae – Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, doctor in drept

- Marian Nicolae – Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

- Evelina Oprina – Judecator la Tribunalul Ilfov, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” 

- Alina Radoi – Consilier juridic, director in Ministerul Justitiei 

- Mirela Stancu – Judecator, Asist. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti 

- Anisoara Stefanescu – Consilier juridic, Ministerul Justitiei 

- Mihaela Tabarca – Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Prof. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” 

- Nicolae Turcu – Presedinte al Sectiei de drept privat, Consiliul Legislativ 

- Mircea Ursuta – Avocat, Prodecan al Baroului Bihor, Lect. univ. dr., Universitatea din Oradea 

- Gheorghe-Liviu Zidaru – Judecator la Tribunalul Bucuresti, doctor in drept, Formator la Institutul National al Magistraturii

Noul Cod civil. Noul Cod de procedura civila | Actualizare: 12 noiembrie 2014

Gabriel BOROI si Delia-Narcisa THEOHARI – Analiza modificarilor si completarilor aduse prin Legea nr. 138/2014

EXTRAS:

În cuprinsul prezentului studiu am procedat la examinarea punctuală a principalelor modificări şi completări aduse Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, schimbări legislative impuse îndeosebi de necesitatea corijării anumitor inconveniente rezultate din aplicarea sa în practică.

De la debutul acestui demers, se impune sublinierea faptului că modificările şi completările aduse normelor de drept procesual civil prin dispoziţiile Legii nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe[3] se vor aplica numai proceselor şi executărilor silite începute ulterior intrării acesteia în vigoare. Astfel, potrivit art. 24 NCPC, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare. De asemenea, în conformitate cu art. 25 alin. (1) NCPC, procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Comentariul următor este structurat după denumirea marginală a articolului în cadrul căruia a operat modificarea sau completarea analizată, cu indicarea numărului de articol şi, uneori, a conţinutului său, în situaţiile în care acesta nu a rezultat cu claritate din denumirea marginală.

(...)

Lucrarea  tratează problematica reglementării, prin normele generale cuprinse în noul Cod de procedură civilă, a principalelor  cereri adresate instanțelor judecătorești, sub aspectul elementelor  intrinseci  și  extrinseci  ale  acestora,  prevăzute  de  noul  Cod  de  procedură civilă  fie sub sancțiunea nulității,  fie sub alte sancțiuni  procedurale  aplicabile. 

Sunt  analizate  cererile  adresate  primei  instanțe:  cererea  principală  de  chemare  în  judecată,  cererile  incidentale  (cererea reconvențională, cererile formulate de alte persoane sau împotriva altor persoane care pot lua parte la judecată), cererile adiționale, precum și cererile principale și incidentale formulate în calea ordinară de atac a apelului și în căile extraordinare de atac a recursului, contestației în anulare și a revizuirii.

Scopul edictării noului Cod de procedură civilă (în continuare,  NCPC)  este  înfăptuirea  justiției  de  către  instanțele  judecătorești (art. 1 NCPC), prin judecarea cauzei în cadrul unui proces  echitabil, în termen optim și previzibil (art. 6 NCPC).  Accesul la justiție  sau la instanțele judecătorești  se  face  prin  pornirea  procesului  civil,  ca  urmare  a  învestirii  instanței  cu  o  cerere de competența acesteia [art. 5 alin. (1) NCPC, coroborat cu  art.  9  alin.  (1)  NCPC].  Art.  30  NCPC  prevede  că  ‚‚oricine  are  o  pretenție împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluționarea  în  justiție  a  unei  situații  juridice  are  dreptul  să  facă  o  cerere  înaintea instanței competente”.

Corelativă  dreptului  persoanelor  de  a  sesiza  instanța  este  îndatorirea  judecătorilor  ‚‚să  primească  și  să  soluționeze  orice  cerere  de  competența  instanțelor  judecătorești,  potrivit  legii”   [art.  5  alin.  (1)  NCPC].  Obligația  judecătorului  de  a  primi  și soluționa  cererile  adresate  instanței  este  ridicată  la  rang  de  principiu fundamental al procesului civil.

Desfăşurarea raporturilor juridice civile generează, în mod inerent, o serie de conflicte rezultate din neîndeplinirea sau nerespectarea drepturilor şi obligaţiilor subiectelor de drept implicate în derularea acestora sau atingerile aduse terţilor neparticipanţi. În asemenea cazuri, dreptul ar rămâne iluzoriu dacă n-ar exista posibilitatea ocrotirii şi apărării lui.

Procesul civil parcurge, de regulă, însă nu în mod obligatoriu, două faze: judecata (cognitio) şi executarea silită (executio). Prima fază este declanşată prin cererea de chemare în judecată, care învesteşte instanţă şi sfârşeşte prin rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate asupra litigiului.

La rândul său, faza judecăţii cunoaşte mai multe etape, fiecare dintre ele fiind reglementate de lege şi având obiective proprii3, dar ca finalitate urmărind să ajungă la pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, de natură a satisface interesele părţilor din procesul civil, care au apelat la justiţie.

Prima etapă este cea scrisă, prealabilă, în cadrul căreia părţile se încunoştinteaza reciprov prin intermediul cererii de chemare in judecata, respectiv al intampinarii sau dupa caz, a cererii reconventionale, asupra pretentiilor si apararilor, precum si in legatura cu probele ce urmeaza a fi administrate, in vederea dovedirii lor.

Etapa urmatoare este cea a cercetarii procesului in sedinta de judecata, etapa complexa care presupune desfasurarea mai multor activitati procesuale, in cadrul carora partile au posibilitatea sa isi sustina apararile si pretentiile in mod real si in contradictoriu, sa administreze probe, sa le analizeze si sa le dezbata.

Dupa inchiderea dezbaterilor, urmeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotararii cu care se incheie judecata in fond. (...)

Această nouă ediţie este succesoarea unor lucrări care au introdus treptat prevederile noului Cod de procedură civilă.

În anul 2010 a fost publicată ediţia a 3-a care conţinea referiri la noul Cod de procedură civilă, ca apoi ediţia a 4-a să ofere o prezentare în paralel a vechiului şi a noului Cod.

Ediţia a 5-a, aşa cum era şi normal, oferă cititorului o analiză a prevederilor părţii speciale conform noului Cod de procedură civilă.

Concepută exclusiv pentru practicienii dreptului, această lucrare şi-a dovedit valoarea şi utilitatea în cei aproape 10 ani de existenţă. Aflat la a 4-a ediţie, acest instrument de lucru reprezintă o lucrare de referinţă şi o adevărată sursă de informaţii practice! 

A 4-a ediţie a lucrării este impusă de intrarea în vigoare a noilor coduri (noul Cod civil, noul Cod de procedură civilă, noul Cod penal, noul Cod de procedură penală). Întregul sistem judiciar este reconfigurat ca urmare a schimbării legislaţiei fundamentale, iar noţiunile de bază primesc noi configurări.

Autorii lucrării, practicieni cu experienţă, vin în ajutorul avocaţilor, consilierilor juridici, dar şi a justiţiabililor, împărtăşind atât din experienţa lor practică, cât şi din perspectivă didactică cum ar trebui pregătite cu profesionalism actele procedurale, ca scopul unui act de justiţie corect şi coerent.

Ediţia de faţă vine în completarea textelor anterioare, dar, mai ales, pune la dispoziția utilizatorului o serie de noi modele de cereri şi acţiuni.

La un an de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, comunitatea juridica interna inca mai analizeaza utilitatea procedurii incuviintarii executarii silite. Fie ca suntem sau nu de acord cu argumentele invocate de cei implicati in dezbatere, obligativitatea parcurgerii acestei proceduri este prevazuta de lege.

Problemele legate de incuviintarea executarii silite au fost si primele care au atras atentia practicienilor, ridicand intrebari referitoare la legalitatea titlului executoriu, existenta creantei, competenta executorului judecatoresc, aplicarea legii in timp, care merita sa fie dezbatute.

Executarea silita ramane, in opinia noastra, insuficient si incomplet reglementata, astfel ca sarcina lamuririi, in termen rezonabil, a tuturor neclaritatilor este, din pacate, in continuare pe umerii celor care participa cu un rol decisiv la aceasta procedura: executorii judecatoresti, partile si reprezentantii lor (avocati sau consilieri juridici), instantele judecatoresti.

Pentru toti cei interesati de domeniul executarii silite, discutiile abia au fost deschise, practica executorilor si a instantelor putand remedia, ca de multe ori in anii anteriori, scaparile legiuitorului.

Roxana Stanciu