Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-522-882-5
- Producator: Editura Hamangiu
-
Rating:
Introducere
Disciplina Drept constituţional şi instituţii politice, ca disciplină fundamentală de licenţă, este destinată studenţilor facultăţilor cu profil juridic în primul an de studiu, cărora le pune la dispoziţie elementele teoretice şi aplicative, precum şi metodele de cercetare ale teoriei generale a constituţiei şi a instituţiilor politice, precum şi noţiunile necesare studierii şi cunoaşterii principiilor şi mecanismelor de exercitare a puterii. Noţiunile predate şi cunoştinţele acumulate de studenţi la orele de curs şi seminar formează baza de înţelegere a altor discipline juridice predate în anii următori, în special a celor care au ca obiect de studiu normele de drept public, deoarece legislaţia constituţională şi, în primul rând, constituţia conţin principiile şi normele generale de exercitare a puterii, de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi principiile care stau la baza sistemului general de drept, care sunt încorporate în conţinutul celorlalte acte normative adoptate de autorităţile publice, potrivit competenţei acestora. Dreptul constituţional ocupă locul central în sistemul de drept, deoarece constituie fundamentul tuturor celorlalte ramuri de drept.
Se vorbeşte, pe drept cuvânt, de o constituţionalizare a dreptului, în sensul acceptării şi încorporării principiilor constituţionale de către întregul sistem normativ al statului (dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul familiei ş.a.m.d.). Constituţionalizarea tuturor ramurilor de drept – evidentă ca preocupare a clasei politice, ca şi a societăţii civile în ultimele decenii – aşază disciplina Drept constituţional pe un loc central în cadrul planului de învăţă- mânt al facultăţilor cu profil juridic. Asigurarea supremaţiei constituţiei a fost şi este o provocare pentru clasa politică, societatea civilă fiind şi ea interesată, ca şi cetă- ţeanul de rând, să cunoască şi să evalueze eficienţa socială şi caracterul democratic al metodelor de guvernare. Practicienii dreptului – judecători, procurori, avocaţi, dar şi alţi specialişti – trebuie să stăpânească conceptele de bază ale dreptului constituţional, pentru a putea aplica principiile şi normele acestuia în activitatea practică, precum şi pentru a interpreta şi evalua corect instrumentele şi mecanismele de exercitare a puterii.
EXTRAS:
DIN
Cuprins
Introducere
Obiectivele cursului
Competenţe conferite
Resurse şi mijloace de lucru
Structura şi conţinutul tematic al cursului
Obligaţiile studenţilor de la învăţământul de zi
Recomandări pentru studenţii de la învăţământul la distanţă
Criterii de evaluare la examen
Bibliografie obligatorie
Partea I
1. Noţiuni generale despre drept
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Originea şi factorii de configurare a dreptului
3.2. Definiţia şi rolul social al dreptului
3.3. Distincţia între dreptul natural şi dreptul pozitiv
3.4. Distincţia între dreptul public şi dreptul privat
3.5. Distincţia între dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv
3.6. Dreptul constituţional ca ramură a dreptului public
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
2. Originea şi trăsăturile generale ale instituţiilor politice
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Conceptul de instituţie politică
3.2. Condiţiile de apariţie a instituţiilor politice
3.3. Trăsăturile instituţiilor politice
3.4. Cerinţe şi funcţii ale instituţiilor politice
3.5. Statul ca instituţie politică
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
3. Conceptul de stat şi procesul formării statelor europene
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Etimologia termenului de stat
3.2. Definiţia statului
3.3. Procesul de formare a statelor moderne
3.4. Reapariţia statelor în spaţiul european
3.5. Fundamentele teoretice ale conceptului modern de stat
3.6. Analiza politologică a statului
3.7. Analiza sociologică a statului
3.8. Analiza juridică a statului
3.9. Rolul statului în epoca contemporană
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
4. Elementele constitutive ale statului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Elementele constitutive ale statului
3.2. Teritoriul
3.3. Populaţia
3.4. Puterea politică suverană
3.5. Capacitatea de a obţine recunoaşterea internaţională
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
5. Forma statului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Conceptul formei de stat
3.2. Structura de stat
3.2.1. Conceptul structurii de stat
3.2.2. Caracteristicile statului unitar. Desconcentrarea şi descentralizarea
3.2.3. Caracteristicile statului federal. Organizarea competenţelor în statul federal
3.3. Forma de guvernământ
3.3.1. Monarhia
3.3.2. Republica
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
6. Rolul şi funcţiile statului
§1. Introducere
§2. Obiectivele şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Conceptul de interese generale
3.2. Criterii de delimitare a funcţiilor statului
3.3. Clasificarea funcţiilor statului
3.4. Creşterea şi întărirea rolului statului în lumea contemporană
§4. Referinţe bibliografice
7. Noţiuni generale despre constituţie
§1. Obiectivele principale şi competenţele temei
§2. Conţinutul temei
2.1. Noţiunea de regim constituţional
2.2. Noţiunea de constituţie
2.3. Originea şi caracteristicile constituţiei cutumiare
2.4. Originea şi caracteristicile constituţiei scrise
2.5. Conceptul şi caracteristicile puterii constituante
§3. Ghid şi teste pentru autoverificare
§4. Referinţe bibliografice
8. Adoptarea şi revizuirea constituţiei
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Situaţiile în care se adoptă o constituţie nouă
3.2. Organismul competent să adopte constituţia
3.3. Clasificarea constituţiilor după modul lor de adoptare
3.4. Revizuirea constituţiei
3.5. Constituţii rigide şi constituţii suple
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
9. Conţinutul constituţiei
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Caracterul şi obiectul de reglementare al normelor constituţionale
3.2. Declaraţiile de drepturi
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
10. Controlul constituţionalităţii legilor
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Supremaţia constituţiei
3.2. Noţiunea de control al constituţionalităţii legilor
3.3. Controlul politic al constituţionalităţii legilor
3.4. Controlul judecătoresc al constituţionalităţii legilor
3.5. Modelul european de jurisdicţie constituţională
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
11. Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Fundamentele politice şi juridice ale drepturilor şi libertăţilor publice
3.2. Noţiunea de drepturi şi libertăţi publice
3.3. Clasificarea drepturilor şi libertăţilor publice
3.4. Noţiunea de îndatoriri fundamentale ale cetăţenilor
3.5. Forme ale garantării constituţionale a drepturilor şi libertăţilor publice
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
12. Modalităţile de organizare şi funcţionare a structurilor de guvernare
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Conceptul de desemnare şi modalităţi constituţionale de desemnare
3.2. Procedee de desemnare a structurilor de guvernare
3.2.1. Succesiunea ereditară
3.2.2. Cooptarea sau asocierea
3.2.3. Alegerea
3.3. Diferite modele de instituţii guvernante
3.3.1. Structura organului executiv
3.3.2. Structura parlamentului
3.3.3. Statutul membrilor parlamentului
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
13. Principiul separaţiei puterilor şi principalele mecanisme de interferenţă a structurilor de guvernare
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Originea şi evoluţia principiului separaţiei puterilor
3.2. Noţiunea de mecanisme de interferenţă a structurilor de guvernare
3.3. Modalităţi de intervenţie a puterii executive asupra parlamentului
3.4. Modalităţi de intervenţie a parlamentului asupra puterii executive
3.5. Categorii tipologice de structuri de guvernare
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
14. Principiul suveranităţii poporului şi accesul la putere. Sistemul electoral
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Delimitări conceptuale
3.2. Raportul între puterea politică şi puterea de stat
3.3. Esenţa democraţiei – participarea poporului la conducere
3.4. Drepturile electorale
3.5. Principii aplicate în procedura alegerilor
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
Partea a II-a
1. Principiile reflectate în Constituţia României din 1991. Caracterele şi atributele statului român
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Contextul naţional şi internaţional al adoptării Constituţiei României din 1991
3.2. Conceptul de principiu constituţional
3.3. Caracterele statului român
3.3.1. Stat naţional
3.3.2. Stat unitar
3.3.3. Stat indivizibil
3.3.4. Stat suveran şi independent
3.4. Atributele şi valorile supreme ale statului român
3.4.1. Stat de drept
3.4.2. Stat democratic
3.4.3. Stat social
3.4.4. Omul-cetăţean (zoon politikon)
3.4.5. Pluralismul politic – garanţie a democraţiei constituţionale
3.4.6. Puterea suverană a poporului
3.5. Forma de guvernământ a României
3.6. Caracterele teritoriului
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
2. Revizuirea Constituţiei României
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Rigiditatea Constituţiei
3.2. Procedura de revizuire a Constituţiei
3.3. Limitele revizuirii
§4. Referinţe bibliografice
3. Raporturile stat-cetăţean. Cetăţenia română
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Unitatea poporului român
3.2. Egalitatea între cetăţeni şi criteriile nediscriminării
3.3. Dreptul la identitate
3.4. Conceptul de cetăţenie
3.5. Natura juridică a cetăţeniei
3.6. Principii generale ale cetăţeniei române
3.7. Reglementarea legală a raporturilor de cetăţenie
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
4. Statutul constituţional al cetăţenilor români
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Tradiţii constituţionale ale instituţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
3.2. Restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
3.3. Principii comune ale drepturilor şi îndatoririlor fundamentale
3.4. Clasificarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
3.5. Avocatul Poporului
§4. Ghid şi teste pentru verificare
§5. Referinţe bibliografice
5. Tradiţia parlamentară românească. Principiile sistemului electoral
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Rădăcinile şi trăsăturile parlamentarismului românesc
3.2. Condiţiile istorice şi contextul internaţional al instituţionalizării regimului parlamentar românesc
3.3. Opţiunea pentru bicameralism
3.4. Principii generale ale sistemului electoral
3.5. Reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlament
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
6. Organizarea internă a Parlamentului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Autonomia organizatorică şi funcţională a Camerelor legislative
3.2. Validarea mandatelor de deputat şi senator
3.3. Configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi Senatului
3.4. Constituirea şi atribuţiile grupurilor parlamentare
3.5. Alegerea birourilor permanente
3.6. Înfiinţarea şi organizarea comisiilor parlamentare
3.7. Clasificarea şi rolul comisiilor parlamentare
3.7.1. Comisiile permanente
3.7.2. Comisiile speciale
3.7.3. Comisiile de anchetă
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
7. Funcţionarea Parlamentului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Conceptul de legislatură a Parlamentului
3.2. Durata mandatului Camerei Deputaţilor şi Senatului
3.3. Conceptul de sesiune parlamentară. Categorii de sesiuni
3.4. Şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ordinea de zi şi programul de lucru
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
8. Funcţia legislativă a Parlamentului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Consideraţii generale privind funcţiile Parlamentului României
3.2. Funcţia legislativă
3.3. Etapele procedurii legislative
3.4. Procedura de vot
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
9. Funcţia de informare a Parlamentului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Conţinutul funcţiei de informare
3.2. Modalităţile de înfăptuire a funcţiei de informare
3.3. Obligativitatea solicitării informării din partea Guvernului
§4. Referinţe bibliografice
10. Funcţia de control parlamentar
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Consideraţii generale privind controlul parlamentar
3.2. Formele de control parlamentar
3.2.1. Controlul exercitat prin aprobarea de către Parlament a unor acte ale executivului
3.2.2. Acordarea şi retragerea încrederii Guvernului
3.2.3. Întrebările şi interpelările
3.2.4. Moţiunile simple
3.2.5. Anchetele parlamentare
3.2.6. Angajarea răspunderii Guvernului din proprie iniţiativă
3.2.7. Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României
3.2.8. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României
3.2.9. Solicitarea urmăririi penale a membrilor Guvernului
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
11. Actele Parlamentului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Consideraţii generale privind actele adoptate de Parlamentul României. Categorii de acte
3.2. Conceptul de lege. Categoriile de legi
3.3. Conceptul de hotărâre. Categorii de hotărâri
3.4. Conceptul de moţiune. Categorii de moţiuni
3.5. Actele politice adoptate de Parlament
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
12. Statutul membrilor Parlamentului
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
3.1. Natura juridică a mandatului parlamentar
3.2. Caracterele generale ale mandatului parlamentar
3.3. Durata mandatului parlamentar
3.4. Protecţia constituţională şi regulamentară a mandatului deputaţilor şi senatorilor
3.4.1. Incompatibilităţile parlamentare
3.4.2. Imunitatea parlamentară
3.4.3. Indemnizaţia
3.5. Răspunderea disciplinară a deputaţilor şi senatorilor
§4. Ghid şi teste pentru autoverificare
§5. Referinţe bibliografice
13. Preşedintele României
§1. Introducere
§2. Obiectivele principale şi competenţele temei
§3. Conţinutul temei
(...)
| Titlul cartii: | Drept constitutional si institutii politice. Curs sinteza |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Cristian Ionescu |
| Editura: | Hamangiu |
| Data aparitiei: | 4 Dec. 2012 |
| Numar de pagini: | 360 |
| ISBN: | 978-606-522-882-5 |
| Tip coperta: | Carte brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 45 |
| Formatul de livrare: | Carte tiparita |
by , 06 Dec 2012
Prezentul curs sinteza de Drept constitutional si institutii politice este destinat studentilor facultatilor cu profil juridic aflati in primul an de studiu, carora le pune la dispozitie elementele teoretice si aplicative, metodele de cercetare ale teoriei generale a Constitutiei si a institutiilor politice, precum si notiunile necesare studierii si cunoasterii principiilor si mecanismelor de exercitare a puterii. In prima parte a cursului sunt tratate teme legate de conceptul de drept, originea, formarea, continutul si modul de functionare a institutiilor politice, notiunea de stat si procesul de formare a statului modern, sunt examinate si explicate principiile clasice ale dreptului constitutional, metodele de organizare a structurilor de guvernare si raporturile intre acestea. Un loc important ocupa problematica institutionalizarii si garantarii constitutionale a drepturilor omului. In partea a doua sunt analizate structurile de guvernare consfintite in Constitutia Romaniei adoptata in 1991 si revizuita in 2003 si principiile de organizare si functionare a sistemului politic romanesc. Cartea este destinata atat studentilor din invatamantul de zi, cat si de la invatamantul la distanta, dar poate fi utila si celor care doresc sa aprofundeze diferite aspecte si proceduri constitutionale in vederea pregatirii examenelor sau prezentarii la diferite concursuri pentru ocuparea unor posturi in administratia parlamentara sau in structuri ale administratiei publice centrale.
|
Drept constitutional. Institutii si proceduri | Caiet de seminarii | Autor: Radu ChiritaEXTRAS: 1. Teme pentru seminarii Seminariile se vor axa pe rezolvarea unor probleme de ordin practic ce au intervenit sau pot să intervină în exerciţiul puterii de stat. Pentru o parte dintre aspectele ce fac obiectul seminariilor, veţi găsi mai jos bibliografia specială pentru seminar. La aceasta se adaugă noţiunile prezentate la curs, precum şi cele prezentate în materialele bibliografice indicate la curs. 1.1. Seminar I – Introducere Fiind primul seminar, acesta se va axa pe introducerea în dreptul constituţional, urmând să fie prezentat locul acestei ramuri de drept în sistemul dreptului, obiectul şi trăsăturile acestui obiect de studiu, precum şi modul de desfăşurare a cursurilor, seminariilor şi examenelor. 1.2. Seminar II – Statul de drept 1. Prin legea X, s-a stabilit că funcţionarii publici au dreptul la două sporuri salariale ce se adăugau salariului de bază. Prin aceleaşi dispoziţii, s-a stabilit ca până la finele anului 2008, Guvernul va stabili prin hotărâre cuantumul acelor sporuri. Cu toate acestea, Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre în acest sens. În aceste condiţii, o parte dintre funcţionarii publici au introdus acţiuni în faţa instanţelor de judecată, prin care au cerut să li se acorde cele două sporuri, în cuantum de 25% din salariul de bază. O parte dintre instanţele sesizate au admis aceste acţiuni şi au obligat instituţiile publice angajatoare să achite acele sporuri, motivând că puterea executivă nu se poate sustrage de la obligaţiile sale stabilite prin lege şi că, în lipsa unei hotărâri pe care Guvernul refuză să o adopte, legea rămâne fără nicio valoare. O altă parte a instanţelor de judecată a refuzat să oblige angajatorii la plata unor sporuri salariale, motivând că acestea nu se pot stabili pe calea unei hotărâri judecătoreşti decât prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. În aceste context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o decizie în recurs în interesul legii, prin care a acceptat al doilea punct de vedere. Această decizie nu schimbă însă situaţia celor ale căror acţiuni în faţa instanţelor au fost admise prin hotărâri definitive. Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept. 2. Prin hotărârea de Guvern X s-a decis reducerea pensiilor pentru anumite categorii de persoane. Persoanele afectate au atacat în faţa instanţelor de judecată hotărârea X, cerând anularea sa. De asemenea, s-a cerut suspendarea punerii în executare a hotă- rârii pe durata judecării cauzei. Cererea de suspendare a fost admisă de către Curtea de Apel Bucureşti. Recursul pe care l-a formulat Guvernul în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respins, astfel încât aplicarea hotărârii a fost suspendată până la data la care instanţele ar fi soluţionat cererea de anulare a hotărârii Guvernului. Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea în anulare şi a dispus anularea hotărârii de Guvern. Guvernul a declarat recurs, dar până la judecarea recursului a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a abrogat hotărârea de Guvern X. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă s-a decis reducerea pensiilor pentru aceleaşi categorii de persoane. Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept. 3. Prin legea electorală în vigoare în iunie 2012, mandatele de parlamentar se repartizau după un sistem mixt, în care o parte dintre ele se adjudecau prin vot uninominal, iar celelalte se repartizau fiecărui partid care a depăşit pragul electoral proporţional cu numărul de voturi obţinut. Cu patru luni înainte de alegeri, Parlamentul adoptă o nouă lege electorală, prin care se stabileşte că toate mandatele de parlamentar se vor adjudeca, pe calea votului uninominal, acelui candidat care a obţinut cele mai multe voturi în colegiul său electoral. Privind la regulile statului de drept, este această lege constituţională? DETALII EXTRAS:
Pretul nostru:
29.00 Lei (RON)
|
|
Manual de campanie electorală – elemente de New Media
Lumea se înnoieşte. Dacă nu ar fi apărut internetul, n-aş mai fi publicat ediţia a ll-a a Manualului meu de campanie electorală, apărut încă din 2000. Comunicarea politică rămâne aceeaşi, doar instrumentele – ca şi oamenii – se schimbă. În cele 335 de pagini am încercat să aduc elemente noi pentru oamenii politici care vor să cunoască mai mult, să facă o politică democratică şi să dobândească putere. Nu am scris nimic despre litrele de mălai şi rolul “perelinelor” în câştigarea alegerilor.
Pretul nostru:
100.00 Lei (RON)
|
|
Drept constitutional. Drepturi si libertati. Caiet de seminar | Carte de: Radu Chirita
Pretul nostru:
20.00 Lei (RON)
|
|
Securitatea statelor | Privire speciala asupra minoritatilor | Autor: Jura CristianViitoarea configuraţie a Europei va depinde în mare măsură de drepturile care vor fi atribuite persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi de dezvoltarea diferitelor regiuni ale Europei, inclusiv înfiinţarea regiunilor de dezvoltare din România. Unul dintre principalele fenomene care vor modela configuraţia europeană este tendinţa de diluare a suveranităţii statale: pe de o parte suveranitatea statelor se deleagă spre nivelul supra-naţional, iar pe de altă parte suveranitatea este cedată comunităţilor locale, indiferent care este forma de organizare a acestora (regiune, district, land, judeţ sau chiar zonă istorică). Cu toate că suveranitatea, în anumite analize, apare ca un concept aproape desuet (punându-se chiar întrebarea dacă nu cumva a fost de la bun început un concept lipsit de fond), evoluţia atributelor suveranităţii şi migrarea lor între diferite subiecte de drept constituie o temă de maxim interes pentru problematica drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. De aceea, această temă reprezintă subiectul principal al acestui volum.
Pretul nostru:
29.90 Lei (RON)
|
|
Transplant constitutional si constitutionalism in Romania moderna 1802-1866EXTRAS: Capitolul I. Introducere Secţiunea 1. De ce transplantul constituţional? Astăzi este o platitudine a susţine că fundamentele ideologice şi instituţionale ale constituţionalismului românesc au fost, aproape în întregime, construite prin intermediul transplantului constituţional, de-a lungul unei perioade ce acoperă primele şapte decenii ale secolului al XIX-lea. Pe de altă parte, este uimitor cât de sărac este discursul românesc despre acest fenomen. În literatura juridică românească, cel puţin, prezenţa lui este accidentală, şi, atunci când există, este cu regularitate stereotipică. Utilizând idei şi formule intelectuale împrumutate din filosofia culturii, etnopsihologie şi istoria culturii, cei câţiva interesaţi de subiect sunt prizonierii unui determinism care e departe de a încuraja corecta înţelegere a fenomenului transplantului juridic sau constituţional. Teorii ca „sincronismul cultural” sau „convergenţa artificială”[1] sunt relevante pentru a explica întâlnirea dintre cultura (constituţională) românească şi cea vest-europeană, dar sunt insuficiente pentru a surprinde cauzele, mecanismele concrete şi efectele transplantului constituţional. Mai mult, aceste perspective au fost, de regulă, utilizate pentru a explica doar originile şi mecanismele construirii constituţionalismului român modern ori ale dreptului constituţional. După transplantare, ideile şi instituţiile erau considerate părţi intrinseci ale sistemului juridic sau constituţional românesc şi analizate ca atare, cu foarte puţine referiri la originile lor. Într-un foarte puternic climat pozitivist, doctrinarii români au fost şi mai sunt încă interesaţi mai mult de normativitatea formal-juridică decât de înţelegerea mecanismelor schimbării juridice şi de rolul complex jucat de contextul cultural-juridic. (...)
Pretul nostru:
45.00 Lei (RON)
|
