Taierile de formare pentru arbustii ornamentali | Fiecare pas al taierii | Autor: Heinrich Beltz

Ar fi inutil sa se incerce datarea, chiar si aproximativa a inceputurilor pomiculturii, pentru ca insasi Geneza atesta simultaneitatea aparitiei pe pamant a omului si a pomilor fructiferi!

Marul descris acolo, nu pare nici pe departe a fi unul paduret, pentru ca, altfel, n-ar fi exercitat atata atractie asupra stramosului nostru Adam. Este incontestabil faptul ca inca din timpuri foarte indepartate omul a inceput sa actioneze constient pentru perpetuarea, imbunatatirea insusirilor si inmultirea exemplarelor de pomi fructiferi. Zestrea Genetica a speciilor care, in linii mari, se mentine aceeasi, nu este insa opera noastra a pamantenilor care abia am invatat s-o descifram.

(...)

MOMENTAN, ACEASTA CARTE NU ESTE PE STOC!

IOANA TUDOR - MICROENCICLOPEDIE ILUSTRATA: Ciupercile din flora spontana a Romaniei - Manualul culegatorului si consumatorului autohton - Ghid de identificare a peste 300 de specii de ciuperci comestibile si otravitoare de pe teritoriul Romaniei - Editura GRAMEN, 2010-2011.

EXTRAS: 

Introducere

Importanta si rolul gazonului

Dupa definitia Dictionarului Enciclopedic Roman, prin gazon se intelege "o suprafata de teren inierbata, de pe care plantele se cosesc des pentru a fi mentinute la o inaltime joasa".

Gazonul constituie un element de baza in amenajarile parcurilor, gradinilor si a spatiilor verzi. Uneori, gazonul ornamental din gradini si parcuri este denumit peluza. Peluza constituie una din principalele frumuseti ale amenajarilor exterioare, pe care se profileaza arborii, arbustii si florile, iar limita ei bine detasata pune in valoare conturul gradinii. 

(...)

EXTRAS:

CUVANT INAINTE

Acum cativa ani, Bonsai era pentru mine ceva misterios, ceva ca magia si vrajitoria. Totusi, nu este asa. Cresterea de Bonsai este o arta ca toate altele. Fiecare pas poate fi invatat prin teorie si practica.

Astazi, Bonsai este o arta raspandita pe tot globul, care este apreciata si practicata si la noi. Multi ani, am crescut Bonsai din arbori autohtoni si am o experienta cu aceste plante. Aceasta experienta le este daruita, prin intermediul acestei carti, tuturor amatorilor de Bonsai. Fotografiile si desenele vor ajuta la cresterea, in timp, a unor bonsai interesanti. Arborii autohtoni devin mai cautati in ultimii ani, nu numai fiindca padurea este foarte aproape, dar si fiindca suntem obisnuiti cu plantele din clima noastra. Fagii, stejarii, pinii sau molizii se potrivesc tot atat de bine acestei arte ca si arborii tipici, asiatici. Plantele autohtone au avantajul de a rezista in clima noastra peste iarna, chiar si cu protectie minima.

Tema acestei carti nu este doar arta japoneza si ingrijirea arborilor, ci se pune accent pe forma naturala a unor arbori din regiunile noastre, crescuti ca Bonsai.

(...)

 Autor: Wolfgang Kohlhepp

EXTRAS:

I. Generalitati cu privire la morfologia plantelor

Pentru o mai buna cunoastere a plantelor si pentru a usura identificarea lor, va prezentam in cele ce urmeaza cateva notiuni privitoare la morfologia externa a organelor vegetative si reproducatoare.

Radacina este organul vegetativ care are rol in fixarea plantei in pamant si in absorbtia apei si sarurilor minerilor. 

(...)

Tulpina are rol in conducerea sevei brute (apa si saruri minerale) si a sevei elaborate (seva continand compusi rezultati in urma proceselor chimice celulare).

(...)

Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire.

Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi, daca exista, se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi).

Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii, preparata din apa, balegar proaspat si pamant galben, bine amestecate. Plantarea vitelor se face adesea primavara, mai rar toamna.

Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm, langa tarus; se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Pe terenurile plane, vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei.

In groapa pregatita, se aseaza vita inspre tarus, cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii; se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Se toarna o galeata de apa, daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata.

(...)

Soiurile de arbori de selecţie cel mai frecvent se înmulţesc vegetativ, deoarece proprietăţile soiului nu se transmit în totalitate prin sămânţă. Efectul de pierdere a proprietăţilor soiului depinde şi de la faptul, că multe soiuri fructifere se polenizează numai cu ajutorul altor soiuri.

De aceea fiece floare, şi respectiv fiece fruct are seminţe şi proprietăţi diferite. Dar dacă este necesar de a păstra proprietăţile unui soi anume, atunci este necesar ca acesta să fie înmulţit anume prin metoda vegetativă. Altoirea, în esenţă, nu este altceva decât înmulţirea vegetativă. Altoiul nu se plantează în sol, ci se ataşează la portaltoi.

Acest sistem de înmulţire a fost dezvoltat şi din considerentul, că arborele cu fructe frumoase şi gustoase nu se va dezvolta bine în mod obligatoriu. Pomul altoit însă constă, cel puţin, din două plante diferite, care îşi completează reciproc proprietăţile. Astfel devine posibilă combinarea creşterii viguroase a portaltoiului cu calităţile bune ale fructelor altoiului, cu scopul de a primi un pom sănătos cu fructe calitative.