Teoria generala a dreptului. Editia a IV-a | Autor: Popa Nicolae

Teoria generală a dreptului este o disciplină de referinţă pentru ştiinţa dreptului: ea cuprinde acel set conceptual prin care este explicată realitatea juridică.

Teoria generală a dreptului este o disciplină de sinteză: ea preia de la ştiinţele juridice de ramură datele esenţiale privind formele de manifestare particulare ale dreptului şi, pe cale de abstractizare, formulează modele explicative pentru întregimea dreptului.

Prin formatul de prezentare îngrijit, coperta frumos cartonată şi interiorul cusut, lucrarea de față, care a văzut lumina tiparului în noiembrie 2011, se adresează în primul rând acelui segment al utilizatorilor care zilnic, prin prisma profesiei, au nevoie de noul cod civil ca şi instrument de birou.

Ediţia de faţă a acestei cărţi cuprinde, după cum rezultă chiar din grafica copertei:

- Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011;

- Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil  (doar un EXTRAS);

- Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (INTEGRAL);

- Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (INTEGRAL);

- Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (INTEGRAL);

- Index alfabetic

Şi dacă unii dintre dvs. vă întrebaţi deja dacă grafica copertei a fost aleasă la întâmplare sau chiar vrea să transmită vreun mesaj, ei bine da, puzzle-ul de pe copertă are menirea de a spune, poate într-un alt mod decât prin cuvinte, că această carte este doar prima dintr-o întreagă colecţie ce va urma sub titlul "NOUL COD CIVIL COMENTAT ŞI ADNOTAT". Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie o lucrare de referinţă, cu adevărat utilă atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrării va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă nici numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie. Primul dintre volume este deja prezentat pe coperta spate a acestei ediţii ad litteram şi va apărea cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2011.

EXTRAS:

Capitolul I.Dreptul

1.1. Premise Pentru a înţelege ce înseamnă dreptul din perspectiva Teoriei generale a dreptului ar trebui să înţelegem cu prioritate diferenţa majoră dintre semnificaţia uzuală a acestui termen şi cea ştiinţifică.

În limbajul comun, termenul de drept este adeseori folosit cu mai multe sensuri. În mod curent, sensul noţiunii, atunci când apreciem că ceva este drept sau nedrept, este acela de just sau corect ori ilegal sau incorect.

În expresia „am dreptul să…”, sensul este acela de prerogativă văzută în mod comun ca o recunoaştere legală a posibilităţii de a acţiona într-un fel sau altul.

În egală măsură, în expresia „nu am dreptul să…”, sensul este acela de a recunoaşte existenţa unei bariere legale între ceea ce intenţionez şi ceea ce legea îmi permite să fac.

Folosirea acestor expresii în limbajul comun reprezintă în fapt percepţia cotidiană şi profană a noţiunii de drept.

În sens juridic, dreptul reprezintă totalitatea normelor juridice destinate să reglementeze conduita subiectelor umane a căror respectare poate fi asigurată, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului. Dreptul astfel conceput face obiectul ştiinţei dreptului.

(...)

STOC EPUIZAT!

Aceasta lucrare se înfăţişează ca un instrument compact ce conţine o analiză unitară şi substanţială a tuturor instituţiilor ce se încadrează în mod specific în domeniul obligaţiilor civile, astfel cum acestea sunt structurate în Legea nr. 287/2009. Lucrarea se înfăţişează ca o inspirată îmbinare a controversatelor chestiuni doctrinare specifice instituţiilor obligaţiilor civile, în raport de care sunt precizate soluţiile oferite de jurisprudenţă acestei problematici.

La baza elaborării acestei lucrări s-a avut în vedere aceeaşi metodă didactică, de analiză comparativă, tranzitorie de la vechea reglementare a Codului civil din 1864 la noua reglementare a Legii nr. 287/2009, astfel cum aceasta a fost pusă în aplicare prin Legea nr. 71/2011.

Dat fiind faptul că unele dintre textele legale din Codul civil în vigoare, prin conţinutul lor, reprezintă o transpunere a concepţiei doctrinare şi a practicii judiciare născute sub imperiul Codului civil din 1864, în lucrare au fost menţinute atât opiniile exprimate în literatura de specialitate, cât şi poziţia practicii judiciare care rămân de actualitate şi în noul context juridic creat prin Legea nr. 287/2009.

Asa cum se arata in Cuvantul inainte al lucrarii, "Doctrinele juridice" reprezinta o continuare fireasca a problematicii Teoriei generale a dreptului. Aceasta disciplina "nu-si propune sa prezinte din punct de vedere istoric teoriile si curentele juridice, ci crearea si devenirea conceptelor fundamentale ale dreptului, punand in lumina preocuparile legate de definirea conceptului de drept, de justitie, evolutia izvoarelor dreptului etc. [...]

Formarea conceptelor juridice nu a avut loc dintr-o data, ea este rezultatul unui proces amplu de framantari, de dezbateri, de solutii legislative, formulandu-se permanent propuneri de imbunatatire. De aceea, este necesara intelegerea formarii conceptelor, a fundamentarii lor juridice, a imbogatirii permanente a continutului lor in confruntarea cu cerintele vietii juridice".

Primul capitol clarifica statutul disciplinei "Doctrine juridice", individualizand-o in raport cu teoria generala si cu filosofia dreptului, fixandu-i obiectul de studiu si scopul.

Capitolele urmatoare urmaresc cronologic felul in care a fost gandit si perceput fenomenul dreptului si principalele evolutii ale conceptelor juridice, din antichitate pana astazi.

Sunt punctate astfel contributiile catorva dintre cei mai importanti ganditori si, in acelasi timp, practicieni ai dreptului: Cicero, Sfantul Augustin, Toma d`Aquino, Kant, Hegel, Gény, del Vecchio, Stammler, Leo Strauss, Villey, Hart, MacCormick.

Ideile si influenta juristilor-filosofi sunt studiate integrat in problematizarile ce acestia le-au declansat: influenta crestina asupra dreptului, teoria dreptului natural, laicizarea dreptului, rationalismul juridic, criza fenomenului dreptului, realismul juridic, sociologia dreptului, declinul modernismului, neopozitivismul etc.

Conştienţi fiind că Teoria generală a dreptului nu este o disciplină dintre cele mai accesibile înţelegerii de către studentul anului I, dar afirmând cu toată responsabilitatea că dreptul nu poate fi înţeles în afara conceptelor pe care le explică acesta, prezentul caiet de seminar vine în întâmpinarea unor cerinţe de ordin practic-aplicativ.

Caietul de seminar nu îşi propune reiterarea tuturor informaţiilor cuprinse în curs, însă se doreşte a fi un sprijin real pentru studentul care urcă primele trepte ale cunoaşterii fenomenului juridic.

Necesitatea unei noi ediţii a caietului de seminar a fost impusă de evoluţia legislaţiei în domeniile fundamentale de reglementare (drept civil, drept penal), mai ales ca urmare a apariţiei noilor coduri de drept civil şi procedură civilă şi drept penal şi de procedură penală.

Autoarele au avut în vedere revizuirea capitolelor, dar mai ales a anexelor pedagogice aferente fiecărui capitol pentru o mai bună utilizare în cadrul seminarelor.

STOC EPUIZAT!

Iata viziunea autorului, Simona Cristea: "Dreptul ne guverneaza viata de cand aparem pe lume si pana ne stingem, fie ca acceptam, fie ca nu, fie ca recunoastem, fie ca il ignoram sau ne regasim in el, ne conducem dupa el si ne supunem lui. Poate ca, intr-adevar traim sub imperiul dreptului, asa cum afirma doctrina americana si cu atat mai mult este necesar sa cunoastem fundamentele acestuia, sa-i intelegem formele de manifestare in viata noastra, indiferent de destinul fiecaruia in aceasta societate din ce in ce mai alerta si mai exigenta"

Simona Cristea este conf. univ. dr. Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, magistrat-asistent ICCJ; a alcatuit acest curs, adresandu-se studentilor, dar si teoreticienilor si practicienilor dreptului preocupati de o viziune completa asupra fenomenului juridic si a fundamentelor, notiunilor si categoriilor generale ale dreptului.