Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
Date: 2014-10-08
Prin Hotararea din 10 octombrie 2013, în Cauza Delfi AS împotriva Estoniei (Cererea nr. 64569/09) Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că un site de ştiri din Estonia este responsabil, din punct de vedere legal, pentru comentariile ofensatoare pe care le lasă utilizatorii.
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află cererea nr. 64569/09 îndreptată împotriva Republicii Estonia, prin care Delfi AS, o societate pe acţiuni înregistrată în Estonia („societatea reclamantă”), a sesizat Curtea la 4 decembrie 2009, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).
2. Societatea reclamantă a fost reprezentată de domnul V. Otsmann, avocat în Tallinn. Guvernul estonian (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna M. Kuurberg, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Societatea reclamantă susţinea că i-a fost încălcată libertatea de exprimare.
4. La 11 februarie 2011, cererea a fost comunicată Guvernului. S a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cauzei vor fi examinate împreună (art. 29 § 1).
5. S-au primit observaţii scrise din partea Helsinki Foundation for Human Rights din Varşovia, care a primit încuviinţarea Preşedintelui să intervină ca terţ (art. 36 § 2 din Convenţie şi art. 44 § 2 din Regulament).
ÎN FAPT
I. Circumstanţele cauzei
6. Societatea reclamantă este o societate pe acţiuni (aktsiaselts) înregistrată în Estonia.
A. Contextul cauzei
7. Societatea reclamantă are în proprietate Delfi, un portal internet de ştiri în care se publică zilnic circa 330 de articole de ştiri. Delfi este unul dintre cele mai mari portaluri internet de ştiri din Estonia. Acesta publică ştiri în limbile estoniană şi rusă în Estonia, dar funcţionează şi în Letonia şi Lituania.
8. La momentul apariţiei, la finalul corpului articolelor de ştiri apăreau termenii „Adaugă un comentariu” şi câmpuri pentru comentarii, numele autorului comentariului şi adresa sa de e-mail (opţional). Sub aceste câmpuri, apăreau butoanele „Trimite comentariul” şi „Citeşte comentariile”. Secţiunea cu citirea comentariilor altora era o rubrică separată, care putea fi accesată prin intermediul butonului „Citeşte comentariile”. Comentariile se încărcau automat şi, ca atare, nu erau modificate sau moderate de societatea reclamantă. Articolele înregistrau zilnic circa 10 000 de comentarii de la cititori, majoritatea fiind scrise sub pseudonime.
9. Exista însă un sistem de raportare şi eliminare în vigoare: oricare cititor putea semnala un comentariu ca leim (termenul estonian pentru un mesaj ofensator sau calomnios ori un mesaj care instigă la ură pe internet), iar comentariul era eliminat rapid. Mai mult, exista un sistem pentru ştergerea automată a comentariilor care conţineau rădăcini ale unor cuvinte obscene. În plus, victima unui comentariu calomnios putea sesiza direct societatea reclamantă, caz în care comentariul era şters imediat.
10. Societatea reclamantă a făcut eforturi să-i informeze pe utilizatori că respectivele comentarii nu exprimă opinia societăţii şi că autorii comentariilor sunt răspunzători pentru conţinutul lor. Site-ul internet Delfi a afişat „Reguli pentru comentarii”, cu următorul conţinut:
„Lista de mesaje a Delfi este un mijloc tehnic ce permite utilizatorilor să publice comentarii. Delfi nu aduce modificări comentariilor. Autorul unui comentariu este răspunzător pentru comentariul său. Trebuie reţinut că au existat cazuri în care instanţele estoniene au sancţionat autorii pentru conţinutul unui comentariu […]
Delfi interzice comentariile al căror conţinut nu respectă bunele practici.
Acestea sunt comentariile care:
- conţin ameninţări;
- conţin insulte;
- instigă la ostilitate şi violenţă;
- instigă la activităţi ilegale …
- conţin expresii obscene şi vulgarităţi [...]
Delfi îşi rezervă dreptul de a elimina asemenea comentarii şi de a restricţiona accesul autorilor la scrierea comentariilor […]”
În text se explica, de asemenea, funcţionarea sistemului de raportare şi eliminare.
11. Guvernul a declarat că Delfi avea, în Estonia, antecedente notorii de publicare a unor comentarii calomnioase şi degradante. Astfel, la 22 septembrie 2005, săptămânalul Eesti Ekspress a publicat o scrisoare deschisă adresată de redacţie ministrului Justiţiei, procurorului general şi cancelarului de justiţie, în care se exprima îngrijorarea faţă de ironizarea continuă a persoanelor pe site-urile publice din Estonia. Delfi a fost desemnat ca o sursă de calomniere agresivă şi arogantă.
B. Articolul şi comentariile publicate în portalul internet de ştiri
12. La 24 ianuarie 2006, societatea reclamantă a publicat în portalul Delfi un articol intitulat „SLK a distrus un drum de gheaţă proiectat”. Drumurile de gheaţă sunt drumuri publice formate pe marea îngheţată şi deschise între partea continentală a Estoniei şi unele insule în timpul iernii. Abrevierea SLK provine de la AS Saaremaa Laevakompanii (Compania Maritimă Saaremaa, o societate pe acţiuni). SLK asigură servicii publice de transport cu feribotul între partea continentală şi unele insule. L. era membru al comitetului de supraveghere al SLK şi acţionarul unic sau majoritar al societăţii la vremea respectivă.
13. În zilele de 24 şi 25 ianuarie 2006, articolul a înregistrat 185 de comentarii. Aproximativ 20 dintre acestea conţineau ameninţări la adresa persoanei lui L. şi injurii adresate acestuia.
14. La 9 martie 2006, avocaţii lui L. au solicitat societăţii reclamante eliminarea comentariilor injurioase şi au cerut 500 000 kroons (EEK) [aproximativ 32 000 euro (EUR)] ca despăgubire cu titlu de prejudiciu moral. Cererea viza următoarele 20 de comentarii:
„1.1. sunt curenţi în [V]äinameri
2. apa din larg e mai aproape de locurile menţionate, iar gheaţa e mai subţire.
Propunere – să facem ca în 1905, să mergem în [K]uressaare cu nişte beţe şi să-i băgăm pe [L] şi [Le] în sac
2. tâmpiţi nenorociţi…
oricum se scaldă în bani datorită monopolului şi subvenţiilor de stat şi acum începură să se teamă că maşinile se pot duce în insule timp de câteva zile fără să le intre vreun ban în portofele. arză-te-ar focul în nava ta, jidan scârbos!
3. bine că iniţiativa lui [La.] nu a destrămat liniile instigatorilor de pe internet. haideţi băieţi, cu [L.] în cuptor!
4. [micule L.] du-te şi îneacă-te
5. aha... nu prea cred că asta e o întâmplare… tâmpiţii dracului
6. pungaşul!!! [în limba rusă]
7. Ce vă văitaţi atâta, omorâţi-l odată pe nemernic[.] Pe viitor, să ştie şi ceilalţi […] ce îi aşteaptă, că şi ei vor avea o singură viaţă.
8. ... are [mare] dreptate. Să fie linşat, să fie un avertisment pentru ceilalţi [insulari] şi aşa-zişi bărbaţi. Astfel nu o să se mai întâmple aşa ceva! Oricum, [L.] îşi merită soarta cu prisosinţă, pe bune.
9. „un om bun trăieşte [mult], un împuţit [o zi sau două]”
10. Dacă ar exista un drum de gheaţă, [lumea] ar putea economisi 500 la o maşină plină, împuţitul de [L.] să plătească pentru economia asta, de ce le trebuie 3 [ore] feriboturilor tale dacă sunt spărgătoare de gheaţă aşa de bune, să se ducă să spargă gheaţa din portul Pärnu … în schimb, maimuţă împuţită, o să trec [strâmtoarea] oricum şi dacă mă înec, e din vina ta
11. şi nu se poate opune nimeni acestui rahat?
12. [locuitori din insulele Saaremaa şi Hiiumaa], faceţi-l knockout pe smintitul ăsta.
13. mă întreb dacă [L.] nu o să fie desfiinţat în Saaremaa? să le-o facă ălor lui chiar aşa.
14. Oamenii or să trăncănească câteva zile pe internet, dar ticăloşii (şi cu cei care au susţinere şi pe care chiar noi i-am ales să ne reprezinte) bagă banii în buzunarele lor şi nu acordă atenţie disputei de pe internet – nu doare pe nimeni de problema asta.
Cândva, [M.] şi alţi moguli făceau pe şefii, dar lăcomia s-a întors împotriva lor (odihnească-se în pace). O să se întoarcă şi împotriva ticăloşilor ăstora mai devreme sau mai târziu. Ce seamănă, aia culeg, dar ar trebui totuşi să fie opriţi (prin linşare, fiindcă statul este neputincios în privinţa lor – ei sunt de fapt cei care conduc statul), deoarece pe ei îi preocupă numai prezentul. După ei, potopul.
15. [V.] ăsta o să primească un tort exploziv de la mine.
drace, cum pui un ceaun pe foc şi iese fum pe coşul de la saună, ciorile din Saaremaa se adună acolo – crezând că… urmează să fie sacrificat un porc. nici gând
16. ticăloşii!!!! Şi Ofelia are o clasă de spărgător de gheaţă, deci asta nu explică de ce mai era nevoie de Ola!!!
17. Statul estonian, condus de gunoaie [şi] finanţat de gunoaie, sigur că nu împiedică sau pedepseşte actele antisociale ale gunoaielor. Dar de, există un Sf. Mihail pentru fiecare [L.]… şi asta nu se compară deloc cu Mihailul unui berbec. Chiar îmi pare rău de [L.] – e şi el om la urma urmei… :D :D :D
18. ... dacă după asemenea acte s-ar întâmpla ca din senin [L.] să fie în concediu medical şi în cazul viitoarei distrugeri a drumului de gheaţă…va îndrăzni [atunci] să se poarte ca un porc a treia oară? :)
19. nenorocitul dracului, [L.] ăla… ar fi putut să-mi ia şi copilul cu el… oricum societatea lui nu e în stare să asigure un serviciu de feribot normal şi preţurile sunt de aşa natură… un adevărat nemernic… se pune întrebarea ale cui buzunare şi guri le-a umplut cu bani de se poartă ca un porc an de an
20. nu poţi face pâine din rahat; iar hârtia şi internetul suportă orice; aşa, doar pentru amuzamentul nostru (pe bune că statul şi [L.] nu se preocupă de părerea oamenilor)... doar pentru amuzament, fără a mă lăcomi la bani - fac piş în urechea lui [L.] şi caca pe capul lui. :)”
15. În aceeaşi zi, comentariile injurioase au fost şterse de societatea reclamantă.
16. La 23 martie 2006, societatea reclamantă a răspuns cererii avocaţilor lui L. L-a informat pe L. că acele comentarii au fost şterse conform sistemului de raportare şi eliminare şi a respins cererea pentru despăgubiri.
[...]
Curtea reţine că societatea reclamantă a fost obligată să plătească persoanei vătămate echivalentul a 320 EUR cu titlu de prejudiciu moral. Curtea este de părere că această sumă, având în vedere şi faptul că societatea reclamantă era operatorul profesionist al unuia dintre cele mai importante portaluri internet de ştiri din Estonia, nu se poate considera sub nicio formă disproporţionată faţă de încălcarea constatată de instanţele interne.
Având în vedere elementele de mai sus, în special aspectul calomnios şi ameninţător al comentariilor, faptul că acele comentarii au fost scrise ca reacţie la un articol publicat de societatea reclamantă în propriul portal de ştiri, administrat de profesionişti pe criterii comerciale, insuficienţa măsurilor luate de societatea reclamantă ca să prevină vătămarea reputaţiei altora şi să asigure o posibilitate reală ca autorii comentariilor să fie traşi la răspundere, precum şi sancţiunea moderată aplicată societăţii reclamante, Curtea consideră că, în prezenta cauză, faptul că instanţele interne au declarat societatea reclamantă răspunzătoare pentru comentariile calomnioase scrise de cititori în portalul internet de ştiri al acesteia constituie o restrângere justificată şi proporţională a dreptului societăţii reclamante la libertate de exprimare.
