Drept Civil

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Sinteze si Grile pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de avocat - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliță), editia a V-a, revazuta si adaugita, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2017.

Noua editie din 2017 a fost elaborata avand in vedere atat Legea nr. 51/1995 republicată în 2011, cu modificarile si completările ulterioare, cat si Noul Statut al Profesiei de Avocat din 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 898 din 19 decembrie 2011, actualizat 2017.

Lucrarea este destinată in special persoanelor care vor să-şi uşureze munca de pregătire a examenelor de primire sau definitivare în profesia de avocat, dar este la fel de utila atat profesionistilor dreptului cat si studentilor.

Culegerea are menirea de a-i sprijini pe participanţii la diferitele examene ce presupun însuşirea unor cunoştinţe de Drept civil, fiind alcătuită ţinându-se cont de tematica şi bibliografia examenului sau concursului privind dobândirea calităţii de notar stagiar.

Aceasta lucrare conţine 601 teste grilă de tip închis, ce pot fi folosite şi pentru examenele de an, de licenţă şi de admitere în profesii juridice.

Prezenta lucrare are un pronunţat caracter sintetic şi practic, având menirea de a sintetiza informaţiile dobândite la curs, precum şi de a ilustra practic modalitatea de utilizare a cunoştinţelor dobândite.

Datorită caracterului ei sintetic, lucrarea este recomandată studenţilor de la specializările Drept şi Administraţie publică pentru pregătirea examenului de semestru la disciplina Drept civil. Partea generală. Persoanele, a examenului de licenţă şi chiar pentru pregătirea examenului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în profesia de avocat sau de notar stagiar.

STOC EPUIZAT!

EXTRAS:

Datele biologice ne oferă trei ordini ale vieţii: vegetalul, animalul şi umanul. Dar numai oamenilor le este recunoscută calitatea de subiect de drept, calitatea de persoane. Aşadar, persoanele sau fiinţele umane sunt subiecte de drept (expresia echivalentă a persoanei este subiect de drept).

„Destinatarul oricărui drept – scria Ihering – este omul, pentru că orice drept corespunde cu un interes al omului”. Subiect de drept civil este persoana care participă individual sau colectiv la raporturile juridice civile; ea este titulară de drepturi şi obligaţii civile. Persoana este motorul vieţii juridice.

Persoana fizică este – aşa cum stabileşte noul Cod civil în art. 25 alin. (2) – „omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile”. Subiectele dreptului civil se împart în două mari categorii, şi anume: persoanele fizice şi persoanele juridice. În adevăr, dreptul civil recunoaşte ca subiect de drept pe fiecare individ (ca persoană fizică), dar, de asemenea, recunoaşte această calitate şi anumitor grupări (societăţi, asociaţii, sindicate etc.). Există astfel în lumea juridică cele două categorii de persoane pe care le-am enunţat: persoana fizică şi persoana juridică.

STOC EPUIZAT!

 EXTRAS:

1. Definiţie. Dreptul de proprietate privată este „dreptul real principal care conferă titularului său atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie (ius possidendi, ius utendi, ius fruendi şi ius abutendi) asupra bunului apropriat în formă privată, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv şi perpetuu, cu respectarea limitelor materiale şi a celor juridice”.

Această definiţie reflectă într‑un mod fidel dispoziţiile art. 555 alin.(1) NCC, care prevăd: „Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege” şi valorifică doctrina şi jurisprudenţa create sub imperiul art. 480 C.civ. 1864, conform căruia: „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege”.

În mod tradiţional şi constant, doctrina s‑a preocupat de studiul acestui drept real principal, care, practic, guvernează întregul sistem al drepturilor reale şi chiar al drepturilor subiective, în general. Astfel, s‑a arătat că: „Proprietatea este cel mai puternic şi mai complet drept real, fiindcă ea singură permite unei persoane să extragă dintr‑un lucru toată utilitatea juridică pe care acel lucru o poate da. Şi această utilitate juridică se poate rezuma în următoarele trei puncte: a) în primul rând, proprietarul poate uza de lucrul său; b) în al doilea rând, proprietarul poate extrage venituri din acel lucru; c) în sfârşit, proprietarul poate distruge lucrul, fie materialmente, în substanţa sa reală, fie juridiceşte, adică în calitatea sa de element patrimonial, înstrăinându‑l. Romanii numeau aceste trei atribute ale proprietăţii: ius utendi, ius fruendi et ius abutendi, sau usus, fructus şi abusus”.

(...)

Avand un continut cu totul original, lucrarea de fata reprezinta un instrument stiintific de lucru pentru studentii si absolventii facultatilor de drept care doresc sa-si finalizeze studiile si sa acceada intr-o profesie juridica.

EXTRAS:

(...)

1. Precizări preliminare. Parte integrantă a ştiinţei dreptului, ştiinţa dreptului civil operează cu noţiuni din care ea însăşi este constituită. Analiza lor permite cunoaşterea şi dezvoltarea acestei importante ramuri a sistemului român de drept care este dreptul civil. Una dintre aceste noţiuni este şi aceea de patrimoniu.

În dreptul civil, noţiunea de patrimoniu are un sens tehnic şi precis, sens pe care ne propunem a-l determina în cele ce urmează. Dar, aşa cum se întâmplă adeseori, suntem în prezenţa unei noţiuni care, cu înţelesuri specifice, este întâlnită şi în alte ramuri ale dreptului. Bunăoară, în dreptul internaţional public se vorbeşte despre patrimoniul comun al umanităţii, ce are ca obiect marea liberă, precum şi resursele minerale, solide, lichide ori gazoase in situ, care se găsesc pe fundul mărilor sau în subsolul acestora, inclusiv nodulii polimetalici. Este evident că noţiunea de patrimoniu astfel folosită are în vedere totalitatea acestor resurse şi marea liberă, ele aparţinând întregii umanităţi.

În legislaţia noastră de drept civil s-au făcut şi se fac adeseori referiri la noţiunea de patrimoniu. Deşi vom reveni imediat asupra acestei probleme, trebuie să evidenţiem că, potrivit art. 31 alin. (1) NCC, situat în materia persoanelor, orice persoană fizică sau juridică este titulara unui patrimoniu, ce include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.

De asemenea, noţiunea de patrimoniu este utilizată în diverse acte normative speciale, prin care se determină regimul juridic al unor anumite categorii de bunuri, adoptate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil. Astfel, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 182 din 20 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, dispune că ansamblul bunurilor ce reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie, precum şi toate elementele rezultate din interacţiunea, de-a lungul timpului, între factorii umani şi cei naturali, bunuri identificate ca atare, constituie patrimoniul cultural naţional, indiferent de regimul de proprietate asupra acestor bunuri.

(...)

Modelele de acte notariale formeaza aproape o treime din lucrare şi sunt insotite de ample explicatii cu privire la natura juridica si obiectul fiecaruia, precum si indicatii de redactare, observatii cu privire la competenta notarului public si sediul materiei.

CUPRINS - Mostenirea si certificatul european de mostenitor. Acte notariale – modele si explicatii. 500 de teste grila

EXTRAS (Demo) - Mostenirea si certificatul european de mostenitor. Acte notariale – modele si explicatii. 500 de teste grila

Legea nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii

terenurilor agricole situate in extravilan.

Titlul I – Comentariu pe articole.

Autor: Gabriela Cristina Frențiu

EXTRAS:

În ceea ce priveşte comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic, acestea pot fi realizate şi prin: stabilirea condiţiilor de înstrăinare a unor terenuri situate la graniţă şi a unor terenuri situate în zone de interes arheologic; stabilirea condiţiilor legale pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizii cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, persoane juridice de naţionalitate română sau având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, care doresc să dobândească prin vânzare-cumpărare dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole din România, situate în extravilan; stabilirea ordinii de prioritate a titularilor dreptului de preempţiune, la preţ şi în condiţii egale, astfel: coproprietari persoane fizice sau juridice, arendaşi, proprietari vecini persoane fizice sau juridice, precum şi statul român.