Literatura universala, Beletristica si critica, Mystery, Thriller

"Frumusetea nu-i o dorinta, ci un extaz.

Ea nu-i gura insetata, nici mana care cere.

Ci mai degraba, o inima inflacarata si un suflet vrajit.

Ea nu are chipul pe care ati dori sa-l vedeti chiar daca va inchideti ochii, sau cantul pe care-l auziti chiar daca va astupati urechile.

E o gragina mereu inflorita, un nor de ingeri fara oprire zburand.

Frumusetea este viata aratandu-si sacrul ei chip."

Kahlil Gibran

Reluand o tema frecventa in scrierile sale - aceea a pendularii dramatice intre chemarea salbaticiei si cea a civilizatiei -, Colt Alb este unul dintre cele mai impresionante romane ale formarii. Nascut in tinuturile inzapezite din nordul canadian, Colt Alb, jumatate lup, jumatate caine, mosteneste ferocitatea si asprimea stirpei salbatice, dar ajunge sa descopere, sub influenta unui mediu prielnic, forta de nebiruit a devotamentului si a iubirii.

Puiul de lup Colt Alb traieste drama mai multor stapani care il trateaza cu asprime pana cand in final iubirea si atentia unui „om bun” fac din el un animal ascultator, capabil sa se sacrifice pe sine insusi in numele devotamentului. Surpriza ramane la indemana tuturor...

Întrebările despre cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm, sunt fundamentele pe care a fost construită întreaga gândire. Pentru a răspunede la aceste întrebări s-au construit sisteme filosofice şi culturale, s-au scris biblioteci uriaşe de cărţi şi au curs multe râuri de cerneală. Fără a exagera prea mult, se poate chiar susţine că destinul întregii omeniri a fost construit de căutarea acestor răspunsuri. S-au născut culturi, au pierit civilizaţii, iar omul a rămas chinuit de aceleaşi căutări.

Astăzi, viaţa a devenit mult mai comodă decât acum câteva secole, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult, putem ajunge oriunde pe pământ într-un timp foarte scurt, ştiinţa face noi şi noi descoperiri, totuşi parcă ceva lipseşte, răspunsul care să lumineze toate întrebările la un loc nu e nicăieri, omul a rămas în continuare închis în labirintul său, speriat de frica întâlnirii cu Centaurul.

Dar ce anume caută omul de fapt? Ce vrea să afle de nu a reuşit să găsească până acum?

Poate nu a căutat unde trebuie. Poate că răspunsul la întrebările sale nu se află în vorbele pline de tâlc ale înţelepţilor.

Şi atunci unde să mai caute?

Pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi stătea scris "Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul şi zeii". Una dintre poruncile creştine spune să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi. Ambele fac referire la sine, punctul de plecare, pentru înţelegerea şi armonia cu exteriorul este propria persoană. Poate că răspunsurile la toate întrebările noastre sunt în noi şi poate că zbucimul căutării lor în altă parte ne-a îndepărtat de noi înşine şi de posibilitatea de a găsi pacea şi fericirea.

Astrologia oferă răspunsuri la multe întrebări despre noi înşine şi relaţia noastră cu ceilalţi.

Lucrarea de faţă este astfel structurată încât această ştiinţă, astrologia, să poată fi studiată de oricine este interesat să cunoască mai mult. Nu este deloc un domeniu atât de neprietenos cum pare la prima vedere. E suficient să înţelegem câteva lucruri esenţiale, pilonii care stau la baza astrologiei, şi apoi totul devine foarte simplu. Acest tratat se studiază cu o astrogramă în mână, e de preferat sa fie astrogramă proprie sau a cuiva apropiat pentru a se face mai uşor legătura dintre lumea concretă şi indicaţiile astrologice, adică de cum deschizi manualul de astrologie devii deja un mic astrolog.

Dat fiind regimul politic din China, o ţară - două sisteme, au existat şi mai există reticenţe, alimentate nu de puţine ori de mass-media europeană, privind dezvoltarea relaţiilor comerciale investiţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene cu China.

Dar comerţul şi investiţiile sunt derulate nu de politicieni, ci de oameni de afaceri, iar orientarea acestora, în primul rând a celor informaţi, a fost îndreptată tot mai mult spre acest partener, care în ultimii ani a devenit a doua superputere a lumii, după SUA.

Ca urmare, metaforic vorbind, nu mai putem face abstracţie de prezenţa acestui “elefant” - China în arena mondială, fiind mult mai util să ne apropiem de el, să îl cunoaştem mai bine, să îmbunătăţim relaţiile cu el şi să cooperăm.

De ce am ales elefantul ca fiind sugestiv pentru China?

Nu are nici o legătură cu reprezentările religioase sau zodiacale, dar se leagă de încărcătura sa istorică şi mai ales de realizările din ultimii 30 de ani ce au propulsat-o în elita economiei mondiale.

Volumul include iustratii de Ana Ularu, Andreea Esca si Dani Otil, precum si o fotografie semnata Florin Radulescu.

Pornind de la convingerea ca „semnul intrebarii este semnul evolutiei”, noua carte este o invitatie la autocunoastere, autoarea punind la dispozitia cititorilor peste 400 de „motive” de autoreflectie. O carte interactiva, initiata de autoare, dar a carei lectura poate avea tot atitea „chei” pe cit de este de variat numarul cititorilor: sub fiecare dintre cele 425 de intrebari din volum exista spatiu pentru formularea raspunsurilor de catre cititori. Un proiect editorial care, in final, se transforma intr-unul personal.

„Cind am vrut sa devin scriitor, nu mi-a dat prin cap sa scriu despre mine, mai ales dupa ce am fost atit de mult timp (si in atitea chipuri in care atit de rar ma regasesc)... Mihaela Radulescu. Am vrut pur si simplu sa nascocesc povesti, sa deschid subiecte banale, dar sa le dau stralucirea din ochii cititorului care se regaseste in ele. Nu m-am dus nici la capatul lumii, nici la marginea intelesurilor pentru a scrie, ci am preferat calea simplitatii. Imi place sa scriu despre iubire, pentru ca e tema oricarui suflet frumos. Imi place sa pun in incurcatura cititorul cu apucaturile indraznete ale personajelor mele, pentru ca astfel il fac sa viseze. Cred enorm in capacitatea de a visa, mai ales cind viata inca nu ti-a dat tot ce i-ai cerut. Lumea despre care scriu este lumea in care ma simt cea mai libera fiinta si primesc in ea pe oricine are fiori de arcuit si dorinte de incarcat.” (Mihaela Radulescu)

Cea mai asteptata carte, dupa bestsellerul Despre lucrurile simple – un volum care, de la data aparitiei, se afla in topurile nationale de vinzari. „Placerea mea cea mai mare cind calatoream cu trenul - si am facut naveta niste ani de zile pe ruta Piatra Neamt-Bucuresti - era sa suflu pe geam pina se abureste si sa-mi desenez barbatul pe care-l voi iubi, casa in care vom locui, aripile cu care voi zbura... Emotia mea cea mai profunda azi e sa simt ca traiesc secvente din geamul aburit pe care degetul desena dorinte, nestiind ca pune intrebari... Cititorilor mei inteligenti, cu drag, Mihaela” „Mi-am dat seama ca femeile din desenele lui seamana izbitor cu femeile din povestirile mele, iar alaturarea cuvintelor cu expresia lor vizuala mi s-a parut ca intregeste portretele si povestirile.” - Mihaela Radulescu

Spre deosebire de cartea de debut, volumul Niste raspunsuri imbina fictiunea cu publicistica (citeva articole din Elle, revista in care Mihaela Radulescu semneaza o rubrica de 5 ani, si citeva texte care au aparut in rubrica „De pus pe gind” din Jurnalul National).

Editia a II-a revazuta

O noua editie a volumului Despre lucrurile simple, semnat de Mihaela Radulescu, autoarea bestsellerurilor Niste raspunsuri si Intreaba-ma orice „Vad aceasta carte ca pe un autoportret al Mihaelei, scris cu sinceritate si extrem de asumat – pentru ca Mihaela nu numai ca are opinii, dar le si expune fara nici o teama, fara pic de menajamente, nici fata de ea si nici fata de subiectii sau faptele despre care scrie.

Te invita in lumea ei, care, controversata sau nu, este una aparte, fascinanta, la care privesti cu rasuflarea taiata pentru ca nu stii niciodata ce va fi... next.” (Roxana Voloseniuc – redactor-sef al revistei Elle)

„Marturisesc ca nu sint un fan showbiz si am urmarit la modul minimal (ca sa nu zic «deloc») dezbaterile infocate din aceasta arena. Am prejudecata ca domeniul este plin de pupeze si cocosi si competitii hormonale a caror patima intrece lejer cearta motanilor din fata blocului meu. Dar exista si caractere, indiferent cit de ciudat vi se pare. Sint oameni-oameni, cu suflet, necazuri, bucurii si o complexitate existentiala care nu razbate dincolo de sticla sclipitoare a ecranului. Sau, pe sleau, sint la fel ca voi, nici mit, nici legenda. Cu aceleasi chestiuni de rutina zilnica, temeri, neimpliniri, mihniri, deceptii, satisfactii, bucurii mai marunte sau mai mari, noianuri de intrebari cu sau fara raspuns, oameni care iubesc marea, plaja, soarele, dansul si dragostea prietenilor, oameni care au nevoie de un partener, care-si iubesc copiii si au trecut prin aceleasi chinuri ale facerii. Oameni reali.

Astfel, daca va puneti intrebarea «de ce as citi o carte scrisa de Mihaela Radulescu?», mai bine intrebati-va «de ce as citi o carte asa, in general?». Daca nu gasiti raspunsul la a doua, nu va mai chinuiti cu prima. Nu veti consuma un ziar de scandal, ci veti fi adusi mai aproape de continuum-ul naturii umane. Nu veti privi un centerfold, ci – posibil – propria imagine, in aceeasi oglinda. Si, ca bonus, va asigur ca o sa aflati mai multe decit v-ati imaginat despre cartea voastra de vizita si cam cum ar trebui intrebuintata. Asta in caz ca nu ati scofilcit-o deja.” (Miron Iancu)

EXTRAS:

- Mai e? întreabă fata.

- Mai e!

- Mai e? se aude glasul, obosit, dar şi satisfăcut, al lui Ionică, ajuns la ultimul nive construit, de unde...începe cerul...

În jurul mirilor-doar fier betonul stâlpilor de rezistenţă...

- Unde? articulează Geta cu uimire.

- La etajul de deasupra, arată Ionică, spre cer...

George Nicolae Șovu, nascut pe data de 30 ianuarie 1931 in comuna Țițești, județul Argeș este un romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar, autor de manuale de limbă și literatură română. Este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme Liceenii.

De asemenea a mai scris si aceasta carte minunata care se cheama Declaratie de dragoste. Cuvintele si expresiile pe care le foloseste sunt intradevar de nepatruns. Iti patrund in inima si suflet, te fac sa te simti diferit de restul lumii doar prin simplul fapt ca-i citesti opera. Jocul adjectivelor pe langa subsantive si ordinea intamplarilor, te face sa te simti atat de atras de lectura incat nu ai mai vrea sa dai drumul cartii.

Cred ca voi citi si Liceenii, dar asta va ramane de vazut. O lectura impresionanta, care te lasa cu sufletul la gura. Sa comentez de rau?

Cred ca as putea putin sa ma leg de dialoguri pentru ca sunt foarte dese, iar pe mine mai mult ma intereseaza descrierile si vorbirea indirecta, insa in aceasta carte fiecare dialog isi avea rostul lui. De aceea nu ma voi putea lega de dialoguri.

Inceputul si sfarsitul sunt unul si acelasi , sau cel putin asa s-ar parea . “Fata avea buze fierbinti , si ochii verzi , si parul de arama moale…” Un sfarsit impresionant, dar si un inceput ingenios . Inceputul are doar o mica parte diferita dar daca ve-ti citi cartea abea ca va ve-ti putea da seama. .

STOC EPUIZAT!