Drept constitutional

Dialogul judecatorilor constituționali, atat in plan intern, cat și internațional, determina constituționalizarea și uniformizarea dreptului, respectiv consolidarea in ansamblu a protecției valorilor statului de drept.

Zece dialoguri prezinta mecanismele de colaborare institutionala intre Curtea Constitutionala si Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celelalte instante de jurisdictie constitutionala, Comisia de la Veneția, Parlament, Președintele Romaniei, Guvern, Avocatul Poporului, instanțele judecatorești și mass-media.

Lucrarea isi dezvaluie originalitatea prin modalitatea de abordare, prin preocuparea permanenta a autorului de a surprinde deficientele reale aparute in aplicarea mecanismelor constitutionale conferite raporturilor dintre cele trei autoritati publice esentiale in functionarea democratica a societatii romanesti.

Prof. univ. dr. Dana Tofan, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Lucrarea domnului Bogdan Dima se constituie intr-o interesanta radiografie a raporturilor constitutionale dintre Presedinte, Guvern si Parlament, realizata in nota personala si cu deplina asumare a propriilor opinii, lectura indispensabila atat pentru profesionisti cat si pentru profani. prof. univ. dr. Elena Simina Tanasescu, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Cartea lui Bogdan Dima este o contributie substantiala la dezvoltarea in Romania a studiilor de constructie institutional-constitutionala a democratiei, cu avantajul combinarii inteligente dintre dreptul constitutional si stiinta politica.

Actualitatea acestui volum a devenit stringenta dupa esecul comisiei speciale de revizuire a Constitutiei, tocmai datorita faptului ca acopera exact ceea ce i-a lipsit acelui forum parlamentar – expertiza disciplinara si transdisciplinara necesare unui proiect de o asemenea importanta cruciala. conf. univ. dr. Dan Pavel, politolog, Facultatea de stiinte politice, Universitatea din Bucuresti

Lucrarea de fata este o provocare pentru specialistul in drept constitutional ce considera, in termenii modelului doctrinar francez, ca problematica semiprezidentialismului este artificial creata si lipsita de relevanta stiintifica. Ea atrage atentia, cu eleganta stilistica si claritate conceptuala, asupra unui "sistem de guvernare" pe care Constitutia Romaniei il reglementeaza formal, de care ne lovim zi de zi in viata constitutional-politica, dar pe care refuzam sa-l radiografiem doctrinar in complexitatea sa. conf. univ. dr. Manuel Gutan, Facultatea de Drept, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Evoluţia legislaţiei în domeniu şi acumulările doctrinare au condus la necesitatea celei de-a 3-a ediţii a prezentului curs.

De asemenea, s-a impus restructurarea şi completarea lucrării cu un nou titlu, si anume Titlul XVII, care cuprinde aspecte generale privind sistemul electoral; au fost inserate ample referinţe cu privire la ultimele decizii ale Curţii Constituţionale.

Capitolul I.

Reglementarea socială şi reglementarea juridică

§1. Consideraţii introductive

La început de mileniu III, dreptul devine din ce în ce mai incert, obligat să părăsească iluziile modernităţii: iluzia progresului neîntrerupt şi programat, a universalismului, a ideologiilor care prezintă dreptul ca un sistem închis şi autonom. Fragilitatea sa „congenitală” – cum o numeşte Jean Carbonnier – ţine, după reputatul sociolog, de condiţia umană, o condiţie a mortalului.

Analiza fundamentelor epistemologice ale dreptului a demonstrat că orice drept este relativ, că există un pluralism al surselor dreptului, că se impune o întoarcere la pragmatism şi că nu se mai poate vorbi de drept fără a gira complexitatea procesului de creare a normelor juridice.

Aceeaşi complexitate caracterizează societatea contemporană, care trăieşte descompunerea marilor sisteme teoretice, structuralismul, funcţionalismul, marxismul şi, totodată, apariţia concepţiilor de tip interacţionist, care acordă un interes mai mare schimbării decât ordinii, supleţii şi flexibilităţii dreptului.

(...)

EXTRAS:

Prezenta lucrare, aflata la cea de-a 3-a editie, este destinata studentilor de la Facultatea de Drept a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, ce urmeaza cursul de „Drept constitutional. Institutii si proceduri” din planul de invatamant al anului I, scopul ei fiind de a facilita desfasurarea seminarelor la aceasta disciplina.

Cartea este structurata in trei parti: prima contine temele ce vor fi discutate in cadrul orelor de seminar, cea de-a doua cuprinde un set de 14 modele de teste pentru examen, iar in ultima parte sunt redate, alaturi de textul Constitutiei Romaniei, o serie de legi utile pentru aprofundarea materiei si pentru rezolvarea problemelor ridicate in cursul seminarelor.

Lucrarea de fata face parte dintr-un proiect mai larg, si anume acela al unui istoric al relatiilor internationale prin prisma tratatelor si conventiilor internationale semnate de Romania in primele doua decenii ale secolului XX, demers care vine in continuarea aceluia inceput cu epoca de la 1859-1900.

Sintetizand tabloul politic european in interiorul caruia, intr-un interval de numai trei ani – 1918, 1919, 1920 – vedem la inceput o Romanie "mica" redusa la provincia istorica, Moldova dintre Carpati si Prut, deznadajduita si in prag de a-si pierde statalitatea – prin impartirea ei intre Germania, Austro-Ungaria si Bulgaria – si la sfarsitul intervalului de timp amintit, o tara implinita teritorial, in dauna atat al fostului adversar Austro-Ungaria, dar si in cea a asa-zisului fost aliat, Rusia.

Vointa romanilor din aceste teritorii a fost recunoscuta de puterile care au organizat pacea dupa primul razboi mondial si au impus invinsilor prin tratate, drepturile teritoriale ale Romaniei si nu numai.

Despre vocatia europeana a Romaniei Conferinta de la Paris le-a adus romanilor si confirmarea nevoii europenilor, invingatori in primul razboi mondial, de a intari o natiune si un stat aliat aflat in fata unei ideologii care le ameninta prin violenta intregul sistem politic, economic si social.

De atunci, de la 1920 s-a crezut cu tarie in vocatia europeana a Romaniei, care a supravietuit si a revenit cu si mai multa vigoare la inceputul secolului al XXI-lea, dupa zeci de ani de incercari la care a fost supusa, atat din interiorul sau, cat mai ales din exterior.

Interesul pentru abordarea acestei temei s-a născut din dorinţa acoperirii unei lacune semnalate în discursurile ştiinţifice referitoare la lege care se limitează adesea doar la definirea legii, enumerarea formelor şi a caracterelor acesteia în contextul general al analizării surselor formale ale dreptului sau se preocupă doar de aplicarea legii în timp şi spaţiu ori de interpretarea ei.

Prin reflecţia propusă asupra rolului şi funcţionalităţii legii contemporane şi prin propunerile de soluţii pentru depăşirea crizei în care legea se găseşte de ceva vreme, prezentul studiu se înfăţişează ca o lucrare singulară în peisajul juridic actual.

EXTRAS:

Abordarea problematicii dreptului constituţional impune precizarea prealabilă a unor noţiuni fundamentale ce aparţin în mod tradiţional domeniului teoriei generale a dreptului: ce este dreptul, cum a apărut şi evoluat şi, din această perspectivă, care este relaţia dintre drept şi stat. O astfel de abordare este necesară întrucât apariţia constituţiilor ca legi fundamentale ale statului şi diferenţele existente între sistemele constituţionale actuale reprezintă rezultatul acestei evoluţii.

(...)

Cursul de drept constituţional al profesorilor Ioan Muraru şi Simina Tănăsescu constituie unul din reperele devenite clasice pentru literatura de specialitate din România.

Ediţia de faţă, a 14-a la numar, revăzută şi adusă la zi cu ultimele evoluții în plan instituțional, prezintă într-o manieră accesibilă şi riguroasă, principalele coordonate ale gândirii juridice cu privire la concepte fundamentale precum puterea de stat, teoria separației puterilor în stat, partidele politice, sistemul electoral, parlamentul, guvernul, autoritatea judecătorească.

Prin conţinutul şi maniera de abordare lucrarea se adresează tuturor celor interesaţi de încadrarea juridică a fenomenului politic din ţara noastră, în primul rând studenţilor din învăţământul juridic, dar şi practicienilor dreptului, ziariştilor din presa scrisă şi vorbită şi, nu în ultimul rând, politicienilor, indiferent de apartenență

EXTRAS:

Capitolul I. Introducere

Secţiunea 1. De ce transplantul constituţional?

Astăzi este o platitudine a susţine că fundamentele ideologice şi instituţionale ale constituţionalismului românesc au fost, aproape în întregime, construite prin intermediul transplantului constituţional, de-a lungul unei perioade ce acoperă primele şapte decenii ale secolului al XIX-lea. Pe de altă parte, este uimitor cât de sărac este discursul românesc despre acest fenomen. În literatura juridică românească, cel puţin, prezenţa lui este accidentală, şi, atunci când există, este cu regularitate stereotipică. Utilizând idei şi formule intelectuale împrumutate din filosofia culturii, etnopsihologie şi istoria culturii, cei câţiva interesaţi de subiect sunt prizonierii unui determinism care e departe de a încuraja corecta înţelegere a fenomenului transplantului juridic sau constituţional. Teorii ca „sincronismul cultural” sau „convergenţa artificială”[1] sunt relevante pentru a explica întâlnirea dintre cultura (constituţională) românească şi cea vest-europeană, dar sunt insuficiente pentru a surprinde cauzele, mecanismele concrete şi efectele transplantului constituţional. Mai mult, aceste perspective au fost, de regulă, utilizate pentru a explica doar originile şi mecanismele construirii constituţionalismului român modern ori ale dreptului constituţional. După transplantare, ideile şi instituţiile erau considerate părţi intrinseci ale sistemului juridic sau constituţional românesc şi analizate ca atare, cu foarte puţine referiri la originile lor. Într-un foarte puternic climat pozitivist, doctrinarii români au fost şi mai sunt încă interesaţi mai mult de normativitatea formal-juridică decât de înţelegerea mecanismelor schimbării juridice şi de rolul complex jucat de contextul cultural-juridic.

(...)